Page 19 - 1909-02

Nrul 2, 1909. LUCEAFĂRUL 4.1
Celea trei flori sfinte Ea a cuvântat: români contimporani, şi încheie mulţumind drei Eleonora
Din rai răsărite? — Ba eu sunt mai mare, Borcia că a dat publicului german, care se interesează
Ele se pârăsc Că de n’aş fi eu de literatura universală, cea mai bună traducere din
Şi s’adeveresc N’ar fi saţ în casă novelele alese ale unuia dintre cei mai buni novelişti
Care sunt mai mari. Nici colaci pe masă. români.
Floarea mirului Dzeu pe-acolo trecând Şi dra Eleonora Borcia a ştiut într’adevăr să aleagă
Ea a cuvântat: Din grai grăind: dintre schiţele lui Sadoveanu pe cele mai frumoase
— Ba eu sunt mai mare — Dragi florile mele şi să le tălmăcească pe nemţeşte într’o formă care
Că de n’aş fi eu Ce vă tot pârâţi ne dovedeşte, mai întâiu, cât de bine a înţeles dsa
N’ar fi ’ncreştinare Şi vă-adeveriţi pe autor şi apoi cât de perfect cunoaşte limba germană.
Nice botezare. Că voi mie-mi sunteţi Noi, Românii, avem însă mult mai mult de a-i mul­
Floarea vinului Una ca şi alta. ţumi drei Borcia şi o şi facem rugând-o, în acelaş
Ea a cuvântat: Floarea mirului, timp, să meargă înainte, alegând şi traducând din
— Ba eu sunt mai mare Mi-e botezul meu toţi autorii noştri, tot ce au mai bun şi mai frumos.
Că de n’aş fi eu Floarea grâului, De altfel, suntem informaţi că dsa se gândeşte de
N’ar fi veselie Mi-e puterea mea. mult la acest lucru şi că traduce nuvele de Barbu
Nice bucurie. Floarea vinului, Delavrancea şi de C. Sandu-Aldea. L.
Floarea grâului ifti-e sângele meu.
*
Ce te legini, măi bradule, Adolf Schullerus, Siebenbiirgisch-sdchsisches
Şi cu rând şi fără rând, Wdrterbuch, mit Beniitzung der Sammlungen Johann
Cu crengile la pământ? Wolffs, herausgegeben vom Ausschuss des Vereins
Da cum nu m’oi legăna fur Siebenbiirgische Landeskunde. Erste Lieferung.
Că mie ce mi-se gată: Verlag von Karl |. Triibner, Strassburg i. E. 1908.
Vin trei meşteri din trei târguri, în introducerea de 72 pag. Adolf Schullerus face
Cu trei feluri de săcuri istoricul acestei publicaţii şi arată principiile cari l-au
Să mă taie călăuzit la alcătuirea ei. Acest dicţionar cuprinde dia­
Tot fărtaie, lectele săseşti din Ardeal cu toate influenţele pe cari
Să mă’ncarce pe trei cară le-au suferit în cursul vremilor. Pentru noi sunt in­
Să mă ducă jos la ţară. teresante mai ales aceste influenţe. Ne aducem aminte
Să mă facă o temnicioară, că dl Dr. Ioan Borcia publicase în unul din Anuarele
Temnicioara robilor — lui Weigand un studiu despre influenţa elementelor
Bucuria domnilor. săseşti asupra limbei române, iar dl J. Brenndorfer
într’o publicaţie ungurească arătase elementele ro­
Broşura se vinde în favorul „mesei studenţilor din
Blaj". , mâneşti în limba săsească. In acest dicţionar, care
cuprinde toate dialectele săseşti, se poate urmări mai
In „Universal-Bibliothek", (editura Reclam, Lipsea, ales această din urmă influenţă, care e de cea mai
Nrul 5044, preţul 24 fii.) au apărut, sub titlul „Das mare importanţă pentru fixarea vechimii elementului
Liebeslied und andere Erzăhlungen", opt novele de românesc în părţile locuite de saşi. Primul fascicol al
Mihail Sadoveanu traduse în limba germană de dicţionarului ajunge până la cuvântu „Ameisen". în­
dra Eleonora Borcia din Sibiiu. treaga publicaţie va cuprinde trei volume de câte 50
Intr’o scurtă introducere dl G. Weigand schiţează de coaie. Preţul fiecărui fascicol e de 4 mărci. In
biografia novelistului nostru, lăudând talentul incon­ fiecare an apare cel puţin un fascicol de câte 6 coaie
testabil, graţie căruia Mihail Sadoveanu s’a ridicat tipar. Asupra acestei publicaţiuni vom reveni mai pe
atât de repede în rândul celor mai de frunte scriitori larg, când va fi terminată. T. C.

C r o n i c ă .
Scrisori din Bucovina. (II). Puţin cunoscută peste societate ca atâtea alte numiri pentru mulţi, dacă nu
hotare şi — cred că nu greşesc, dacă zic — puţin pentru toţi fraţii de peste hotare, şi totuş, deşi e aşa
apreciată în ţara pentru care are fapte, pe care nu de puţin cunoscută, nu se poate vorbi de mişcarea
le poate arătă altă societate românească, societatea culturală şi naţională din Bucovina, fără să nu te în­
„Şcoala Română" din Suceava şi-a serbat în zilele chini înaintea măreţei opere ce a săvârşit-o această
de 19 şi 20 Decemvrie încheiarea a 25 de ani de fru­ societate.
moasă muncă românească. în Bucovina nu-i ca în Ardeal şi în Ţara Ungu­
„Şcoala Română", o indiferentă împărechiare de rească ... aici Românul poate ocupă orişice funcţie,
două cuvinte pentru ceice n’o cunosc, o numire de fără să-şi renege naţionalitatea. Dară şi la noi era