Page 20 - 1909-02

44 LUCEAFĂRUL Nrul 2, 1909.
primejdie ca aceste funcţii să fie acaparate de cătră Ca să se vadă roadele acestei activităţi, e deajuns
străini, dacă nu se găsiâ un mijloc de a se întări clasa dacă amintim că înainte cu 20 de ani, pecând socie­
intelectualilor români. Şi acest mijloc ni la dat so­ tatea era la începutul activităţii, numărul elevilor ro­
cietatea „Şcoala Română". mâni primiţi în clasa întâia deabia ajungea la 20, iară
înfiinţată la anul 1883, ca societate de ajutor pentru astăzi, în anul jubilar, clasa întâia are peste 150 de
elevii români dela ori-şi-ce şcoală publică, şi în deo­ elevi români.
sebi pentru cei dela liceul sucevan, această societate, Dară activitatea societăţii nu s’a mărginit numai
cu modestele ajutoare ce le-a întins micilor cărturari la faptele arătate până aici. Pornind dela năzuinţa
sosiţi la oraş din sărăcia satelor, ne-a crescut o pu­ lăudabilă de a scoate o bibliotecă pentru tineret,
ternică clasă de cărturari. Dar ca să avem această deşi n’a avut mult noroc această frumoasă idee, totuş
clasă şi ca dânsa să sporească, societatea s’a îngrijit, a tipărit societatea câteva cărticele, între cari şi
înainte de toate, de creşterea unei generaţii de învă­ „Loango", o bună traducere de academicianul şi
ţători şi profesori români. deşi puţin cunoscut — scriitorul cu un frumos stil
Nu cu mulţi ani în urmă, bieţii români dela liceul limpede, dl T. V. Stefanelli, care, pe lângă neuitatul
gr.-or. din Suceava — ce dureroasă ironie a trecu­ profesor Şt. Ştefureac, a fost unul dintre întemeietorii
tului! — erau puşi la discreţia unor profesori străini acestei societăţi.
de limbă, de lege şi de ţară, cari mai degrabă do- înfiinţând Institutul de editură, librărie şi tipografie,
riau să-i poată nimici decât să-i vadă înaintând cu „Şcoala Română" a devenit un puternic şi sigur factor
slova pe opincarii silitori veniţi dela sate, despre cari de promovare a culturii — şi nu mai puţin în rândul
ştiau ei bine că, peste dâţiva ani, vor zăvori porţile al doilea — a economiei naţionale în Bucovina.
ţării orfane, ce până atunci erau larg deschise pentru Pe când, nu cu multă vreme în urmă, numai cu greu
toţi flămânzii lacomului apus. străbăteâ scrisul românesc de peste hotare la noi,
Astăzi sunt la liceul sucevan 36 de profesori şi toţi astăzi în mai fiecare casă de cărturar se ceteşte ro­
români, şi acesta e meritul societăţii „Şcoala Ro­ mâneşte, şi la această schimbare a vieţii noastre in­
mână". Dar nu numai la Suceava, ci şi la toate cele­ telectuale spre mai bine a contribuit mult şi „Şcoala
lalte şcoli secundare din ţară sunt profesori — şi mai Română" cu librăria ei, în a cărei vitrină publicul vede
sunt şi atâţia alţi funcţionari şi preoţi — cari, numai toate noutăţile literare; le vede azi, le vede mâine —
sprijiniţi fiind de societatea „Şcoala Română", au putut şi poimâne cumpără ceva.
să termine şcoala, care le cereâ o vamă, pe care n’o Mi-a mai rămas să amintesc între faptele cele mai
puteau plăti ai lor de-acasă. însemnate internatul „Vasile Cocârlă", de inaugurarea
De activitatea acestei societăţi e legată şi existenţa căruia e legat numele marelui şi regretatului folklorist
celor trei licee româneşti din ţară: din Suceava, Cer- I. FI. Marian. *
năuţ şi Câmpulung. Eră o vreme, când guvernul abiâ
aşteptă momentul să poată desfiinţa cele dintâi clase Serbările jubilare au fost deschise în 10 Decemvrie
româneşti de pe lângă liceul sucevan din cauza lipsei cu o sară de cunoştinţă. Voiu aminti numai momen­
de cărţi didactice în limba română, şi fără „Şcoala tele mai importante, cari pot interesă din punct de
Română" s’ar fi întâmplat această nenorocire gaţională. vedere cultural.
„Şcoala Română" a pornit o puternică acţiune, ca Profesorii universitari, arhimandritul Sucevii, pre­
să scăpăm de acea nenorocire şi ruşine ce ne ame­ fectul districtual, care a găsit, ca reprezentant al gu­
ninţă, îndemnând la muncă pe profesorii, cari puteau vernului, cuvinte frumoase pentru momentele festive,
alcătui cărţile necesare, premiind, întrucât i-a fost po­ cărturari de toate breslele şi treptele şi mulţi stu­
sibil, munca acestora şi tipărind cărţile pe spesele ei denţi se văd în sala plină de solemnitate a „Clubului
proprii, pentru care cauză a cheltuit suma de 17.000 Român", unde are loc sara de cunoştinţă; lipsesc in­
de coroane; horendă sumă pentru cine cunoaşte să­ vitaţii de peste hotare, şi publicul o ia această ab­
răcia neamului românesc din Bucovina. senţă cu vădite regrete la cunoştinţă.
E fapt cunoscut că Bucovina e ţară dăruită Evreilor Duminecă după amiazi, la orele 3, deschide pre­
de cătră stăpânirea austriacă, şi eră primejdie ca şi şedintele societăţii dl I. O. Toma, cu un foarte frumos
liceul din Suceava, clădit şi susţinut din averile bu­ cuvânt de deschidere, şezătoarea literară, la care erau
nilor Domni şi boieri moldoveni de pe vremuri, să aşteptaţi d-nii G. Coşbuc, St. O. losif şi N. Iorga, dară
fie îpchinat Izraelului, care năpădise asupra acestui n’a venit nici unul, afară de dl M. Sadoveanu.
institut, ca să-l ocupe numai pentru fiii săi, pecând Pe lângă cântecele frumoase şi bucăţile cetite de
elevii români veniau numai foarte puţini să treacă dl Sadoveanu, despre care m’am convins la acest
examenul în clasa întâia, şi aceştia erau insuficient prilej că e foarte iubit şi cetit în Bucovina, a urmat
pregătiţi. o interesantă conferinţă: „Privire istorică asupra tre­
Societatea „Şcoala Română" a prevenit şi această cutului nostru şcolar" a dlui I. G. Toma, care e şi un
nenorocire, îndemnând pe învăţători să aducă câţi mai bun tălmăcitor al lui Schiller. Dacă s’a spus cândva la
mulţi elevi pregătiţi pentru acest institut, premiind pe noi, în o demnă formă nevinovată, cele mai straşnice
cei mai harnici, - iară dela anul 1896 încoace a deschis adevăruri despre binele şi cultura ce ne-au dat Nemţii,
un curs pregătitor pentru liceu, care se ţine în va­ a făcut-o aceasta în a sa conferinţă dl Toma, supt
canţa fiecărui an cu cheltuelile societăţii. haina îngăduită a istoricului, care nu poate fi tras la