Page 21 - 1909-02
P. 21

Nrul 2, 1909.              LUCEAFĂRUL                        45
        răspundere  pentru  faptele  altora,  pe  cari  are  dreptul   faşe, — şi unde este e încă foarte timidă, — bineînţeles
        să le povestească.                că  broşurile  de  popularizare  nu  se  pot  bucură  de
          Ascultată  a  fost  şi  conferinţa  dlui  prof.  Liviu  Ma­  aceste  mijloace  modeme  de  răspândire.  La  noi  în
        rian  despre  marele  Român  al  Bucovinei,  regretatul   cafenele,  în  casine  sunt  cunoscute  altfel  de  cărţi,
        George  Popovici,  ca  poet  T.  Robeanu,  despre  care  a   cari  sunt  mult  mai  scumpe,  dar  mai  uşor  de  răsfoit.
        vorbit şi dl G. Bogdan-Duicâ în revista d-stră.  Cu  toate  acestea  în  puţinele  librării,  ce  le-avem,  se
          Sara  —  pe  lângă  două  foarte  frumoase  tablouri   desfac  şi  la  noi  binişor  broşurelele  bibliotecilor  de
        alegorice,  ce  reprezentau  „Şcoala  Română 11   şi  „Uniţi  să   popularizare.
        fim in cugete" — s’au reprezentat „Zorile" a dlui losif.  Dovada  cea  mai  bună  că  publicul  din  România  şi
          Şi  dacă  am  fost  departe  de  fraţii  ardeleni,  cu  cari   dela  noi  se  interesează  de  aceste  publicaţiuni  e  că
        până  acuma  încă  n’am  avut  norocul  să  facem  legături   editorii  se  iau  la  întrecere  să  scoată  cât  mai  multe
        de-o  mai  intensă  comunicare  sufletească,  şi  dacă  n’au   broşuri.  Când  te  gândeşti  că  înainte  cu  vre-o  zece  ani
        venit  invitaţii  Ardealului,  şi  dacă  dl  Goga  a  crezut   librarul  Miiller  din  Bucureşti,  care  pornise  „Biblioteca
        că-1  poate  substitui  o  scrisoare  adresată  celor  ce-1   pentru  toţi"  a  dat  faliment  din  cauza  acestei  între­
        aşteptau  cu  atâta  dragoste,  totuş  cărturarii  din  Bu­  prinderi  îndrăzneţe,  înţelegi  puternica  desvoltare  a
        covina  au  trăit  în  această  sară  câteva  clipe  din  viaţa   gustului  de  cetit  din  zilele  noastre.  Astăzi  cele  mai
        Ardealului  din  acele  vremi  de  sbucium  şi  eroism  ză-   mari  institute  de  editură  intră  aproape  la  sigur  în
        darnic,  cari  sunt  cuprinse  în  povestea  ţesută  din  fi­  asemenea întreprinderi.
        rele roşii ale anului 1848.         „Biblioteca  pentru  toţi"  a  fost  cumpărată  de  librăria
          In  această  sară  a  picat  —  din  privirile  muiate  de   Alcalay  din  Bucureşti,  care  a  sporit-o  binişor  canti­
        lumina  dreptăţii  ce-o  aşteaptă  acest  biet  neam  al   tativ.  Astăzi  are  la  400  de  numere.  Păcat  că  nu  s’a
        nostru  o  lacrimă  pentru  d-stră;  a  picat  o  lacrimă   sporit  în  aceeaş  proporţie  şi  calitativ.  Pe  lângă  bro­
        stoarsă  de-un  scriitor  al  d-stră,  în  care  am  văzut  du­  şuri  bune,  s’au  scos  altele  fără  nici  un  control,  iar
        rerile  noastre;  a  picat  o  lacrimă,  prin  care  am  văzut   cele  mai  multe  dintre  traduceri  abia  ating  medio­
        semnul  cel  straşnic  pătat  cu  sânge  al  izbăvirii  ce  va   critatea.  Dintre  broşurile  mai  nouă  amintim:  Poezii
        veni.                             de  Alexandrescu,  publicate  de  Em.  Gârleanu,  Poezii
          Serbările  societăţii  „Şcoala  Română"  au  fost  —  pe   de  O.  Goga,  din  operile  lui  C.  Negruzzi,  Vicarul  din
        lângă  serbările  societăţii  de  studenţi  „Junimea"  din   Wakerfield,  trad.  de  Ghiil.  Mai  sunt  de  amintit  şi
        Cernăuţ,  cari  au  fost  aranjate  vara  trecută  —  a  doua   broşurile, ce  conţin  bucăţi de-ale  scriitorilor tineri deşi
        ocazie  pentru  întărirea  sufletului  românesc  prin  pu­  nu cuprind pe cele mai bune din creaţiunile lor.
        terea  cuvântului  scris  şi  grăit  de  fruntaşii  scrisului   Institutul  „Minerva",  care  a  contribuit  aşa  de  mult
        românesc,  dară  aceştia  n’au  venit,  —  şi  bine  ar  fi   la  „primăvara"  mişcării  noastre  literare,  s’a  avântat
        pentru  ei,  bine  pentru  noi,  bine  pentru  cultura  ce  o   şi  el  la  o  bibliotecă  de  popularizare,  numită  „Bibli­
        servesc,  dacă  i-am  vedeâ  totdeuna  în  mijlocul  nostru,   oteca  Minervei".  Până  acum  a  atins  cifra  duzinei,  —
        de câteori îi chiemăm.            şi  o  parte  din  broşuri  sunt  a  se  înşiră  în  această  ca­
                        *                 tegorie şi ca valoare literară.
         înfiinţată  la  anul'  1883,  ca  o  modestă  societate  de   Vechiul  institut  de  editură  Socecu  &  Comp.,  care,
        ajutor,  societatea  „Şcoala  Română"  din  Suceava  are   în  timpul  din  urmă,  adormise  de-abinele,  a  crezut  c’a
        astăzi,  după  25  de  ani  de  activitate,  dreptul  să-şi  zică   sosit momentul când îşi poate fructifică capitalul înves­
        cea  mai  fruntaşă  şi  cea  mai  rodnică  societate  cultu­  tit în ediţiile scumpe ale autorilor români, astăzi bătute
        rală  a  Românilor  din  Bucovina  şi  să  pretindă  a  fi  cu­  de  praf  şi  pustiite  de  şoareci  în  magazine,  începând
        noscută şi peste hotare.   G. Rotică.  o  bibliotecă  de  popularizare,  care  poartă  numele  de
                        *                 Biblioteca  românească.  Aceasta  e  pusă  sub  în­
          Biblioteci  de  popularizare.  Nimic  nu  caracteri­  grijirea  dlor  Mihail  Dragomirescu  şi  Em.  Gârleanu.
        zează  mai  bine  interesul  publicului  românesc  faţă  de   Dacă  trecem  peste  broşurile  cari  cuprind  lucrările  de
        mişcarea  literară  mai  nouă  ca  mulţimea  de  publica-   o  valoare  literară  secundară  a  colaboratorilor  dela
        ţiuni  de  popularizare.  Astăzi  în  orice  cafenea  sau  birt   „Convorbiri  critice",  putem  spune  că  această  bibliotecă
        din  Bucureşti  poţi  cumpără  cu  preţul  neînsemnat  de   promite  a  fi  mai  cu  îngrijire  redactată.  Până  acum  a
        30 de bani operile mai însemnate aie scriitorilor noştri.   ajuns la vre-o douăzeci şi cinci de numere.
        Băieţi  gălăgioşi  şi  vânzătorii  de  ziare  româneşti  şi   Pe  lângă  acestea tânărul  institut  de  editură  al „Nea­
        franţuzeşti  nu  te  slăbesc  până  nu  le  faci  o  „saftea",   mului  românesc"  din  Vălenii  de  munte,  care  ar  trebui
        până  nu  te  înzestrează  cu  câteva  broşuri.  Şi  publicul   să se bucure că a ajuns să fie „procul negotiis", încearcă
        bucureştean  începe  să  se  obicinuiască,  încetul  cu  în­  să  publice  şi  dânsul  o  bibliotecă  de  popularizare,
        cetul,  ca  dela  paharul  cu  bere,  dela  „şvarţ“  să  se   destul  de  scumpă  de  alftel.  Din  această  bibliotecă,
        întoarcă  acasă  şi  cu  o  broşurică  în  buzunar,  pe  care   mulţumită  spiritului  negustoresc  al  celor  ce-o  conduc,
        o  răsfoieşte  seara  până-i  vine  somnul.  Şi  astfel  aceste   abia  am  reuşit  să  văd  un  singur  număr:  Poezii  de
        broşuri  de  popularizare  câştigă  o  răspândire  tot  mai   D.  Bolintineanu,  deşi  le-am  cerut  de  vre-o  trei  ori.
        întinsă;  se  prefac  într’o  hrană  sufletească  de  toate   Aviz  celor  ce  se  vor  gândi  să-şi  procure  această  bi­
        zilele a cetăţeanului din România.  bliotecă  scumpă...  chiar  şi  la  vedere.  Altfel  se  pre­
          La  noi,  viaţa  românească  de  oraş  fiind  numai  în  zintă curăţel şi simpatic. Are un format de epistolie.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24