Page 21 - 1909-02

Nrul 2, 1909. LUCEAFĂRUL 45
răspundere pentru faptele altora, pe cari are dreptul faşe, — şi unde este e încă foarte timidă, — bineînţeles
să le povestească. că broşurile de popularizare nu se pot bucură de
Ascultată a fost şi conferinţa dlui prof. Liviu Ma­ aceste mijloace modeme de răspândire. La noi în
rian despre marele Român al Bucovinei, regretatul cafenele, în casine sunt cunoscute altfel de cărţi,
George Popovici, ca poet T. Robeanu, despre care a cari sunt mult mai scumpe, dar mai uşor de răsfoit.
vorbit şi dl G. Bogdan-Duicâ în revista d-stră. Cu toate acestea în puţinele librării, ce le-avem, se
Sara — pe lângă două foarte frumoase tablouri desfac şi la noi binişor broşurelele bibliotecilor de
alegorice, ce reprezentau „Şcoala Română 11 şi „Uniţi să popularizare.
fim in cugete" — s’au reprezentat „Zorile" a dlui losif. Dovada cea mai bună că publicul din România şi
Şi dacă am fost departe de fraţii ardeleni, cu cari dela noi se interesează de aceste publicaţiuni e că
până acuma încă n’am avut norocul să facem legături editorii se iau la întrecere să scoată cât mai multe
de-o mai intensă comunicare sufletească, şi dacă n’au broşuri. Când te gândeşti că înainte cu vre-o zece ani
venit invitaţii Ardealului, şi dacă dl Goga a crezut librarul Miiller din Bucureşti, care pornise „Biblioteca
că-1 poate substitui o scrisoare adresată celor ce-1 pentru toţi" a dat faliment din cauza acestei între­
aşteptau cu atâta dragoste, totuş cărturarii din Bu­ prinderi îndrăzneţe, înţelegi puternica desvoltare a
covina au trăit în această sară câteva clipe din viaţa gustului de cetit din zilele noastre. Astăzi cele mai
Ardealului din acele vremi de sbucium şi eroism ză- mari institute de editură intră aproape la sigur în
darnic, cari sunt cuprinse în povestea ţesută din fi­ asemenea întreprinderi.
rele roşii ale anului 1848. „Biblioteca pentru toţi" a fost cumpărată de librăria
In această sară a picat — din privirile muiate de Alcalay din Bucureşti, care a sporit-o binişor canti­
lumina dreptăţii ce-o aşteaptă acest biet neam al tativ. Astăzi are la 400 de numere. Păcat că nu s’a
nostru o lacrimă pentru d-stră; a picat o lacrimă sporit în aceeaş proporţie şi calitativ. Pe lângă bro­
stoarsă de-un scriitor al d-stră, în care am văzut du­ şuri bune, s’au scos altele fără nici un control, iar
rerile noastre; a picat o lacrimă, prin care am văzut cele mai multe dintre traduceri abia ating medio­
semnul cel straşnic pătat cu sânge al izbăvirii ce va critatea. Dintre broşurile mai nouă amintim: Poezii
veni. de Alexandrescu, publicate de Em. Gârleanu, Poezii
Serbările societăţii „Şcoala Română" au fost — pe de O. Goga, din operile lui C. Negruzzi, Vicarul din
lângă serbările societăţii de studenţi „Junimea" din Wakerfield, trad. de Ghiil. Mai sunt de amintit şi
Cernăuţ, cari au fost aranjate vara trecută — a doua broşurile, ce conţin bucăţi de-ale scriitorilor tineri deşi
ocazie pentru întărirea sufletului românesc prin pu­ nu cuprind pe cele mai bune din creaţiunile lor.
terea cuvântului scris şi grăit de fruntaşii scrisului Institutul „Minerva", care a contribuit aşa de mult
românesc, dară aceştia n’au venit, — şi bine ar fi la „primăvara" mişcării noastre literare, s’a avântat
pentru ei, bine pentru noi, bine pentru cultura ce o şi el la o bibliotecă de popularizare, numită „Bibli­
servesc, dacă i-am vedeâ totdeuna în mijlocul nostru, oteca Minervei". Până acum a atins cifra duzinei, —
de câteori îi chiemăm. şi o parte din broşuri sunt a se înşiră în această ca­
* tegorie şi ca valoare literară.
înfiinţată la anul' 1883, ca o modestă societate de Vechiul institut de editură Socecu & Comp., care,
ajutor, societatea „Şcoala Română" din Suceava are în timpul din urmă, adormise de-abinele, a crezut c’a
astăzi, după 25 de ani de activitate, dreptul să-şi zică sosit momentul când îşi poate fructifică capitalul înves­
cea mai fruntaşă şi cea mai rodnică societate cultu­ tit în ediţiile scumpe ale autorilor români, astăzi bătute
rală a Românilor din Bucovina şi să pretindă a fi cu­ de praf şi pustiite de şoareci în magazine, începând
noscută şi peste hotare. G. Rotică. o bibliotecă de popularizare, care poartă numele de
* Biblioteca românească. Aceasta e pusă sub în­
Biblioteci de popularizare. Nimic nu caracteri­ grijirea dlor Mihail Dragomirescu şi Em. Gârleanu.
zează mai bine interesul publicului românesc faţă de Dacă trecem peste broşurile cari cuprind lucrările de
mişcarea literară mai nouă ca mulţimea de publica- o valoare literară secundară a colaboratorilor dela
ţiuni de popularizare. Astăzi în orice cafenea sau birt „Convorbiri critice", putem spune că această bibliotecă
din Bucureşti poţi cumpără cu preţul neînsemnat de promite a fi mai cu îngrijire redactată. Până acum a
30 de bani operile mai însemnate aie scriitorilor noştri. ajuns la vre-o douăzeci şi cinci de numere.
Băieţi gălăgioşi şi vânzătorii de ziare româneşti şi Pe lângă acestea tânărul institut de editură al „Nea­
franţuzeşti nu te slăbesc până nu le faci o „saftea", mului românesc" din Vălenii de munte, care ar trebui
până nu te înzestrează cu câteva broşuri. Şi publicul să se bucure că a ajuns să fie „procul negotiis", încearcă
bucureştean începe să se obicinuiască, încetul cu în­ să publice şi dânsul o bibliotecă de popularizare,
cetul, ca dela paharul cu bere, dela „şvarţ“ să se destul de scumpă de alftel. Din această bibliotecă,
întoarcă acasă şi cu o broşurică în buzunar, pe care mulţumită spiritului negustoresc al celor ce-o conduc,
o răsfoieşte seara până-i vine somnul. Şi astfel aceste abia am reuşit să văd un singur număr: Poezii de
broşuri de popularizare câştigă o răspândire tot mai D. Bolintineanu, deşi le-am cerut de vre-o trei ori.
întinsă; se prefac într’o hrană sufletească de toate Aviz celor ce se vor gândi să-şi procure această bi­
zilele a cetăţeanului din România. bliotecă scumpă... chiar şi la vedere. Altfel se pre­
La noi, viaţa românească de oraş fiind numai în zintă curăţel şi simpatic. Are un format de epistolie.