Page 22 - 1909-02

40 LUCEAFĂRUL Nrul 2, 1908.

Din România mai pomenim „Biblioteca Universală", din toate puterile. (Orator: V. Mândrescu). în legă­
care publică traduceri din literatura străină, cum dă tură cu acest răspuns s’a cerut ca ministerul să înles­
Dumnezeu. Aici a apărut şi traducerile din Jokai fă­ nească profesorilor, candidaţilor la profesorat, şi stu­
cute de decedatul redactor dela „Voinţa Naţională", denţilor distinşi cercetarea ţărilor străine, unde să se
S. Dariu. Biblioteca universală e încă în faşe. perfecţioneze în cunoaşterea limbilor şi culturilor
La noi sunt trei biblioteci de popularizare: a „Aso- străine.
ciaţiunii", a Societăţii pentru fond de teatru român şi Chestiunea literară care s’a discutat este a tra­
a desp. Cluj al „Asociaţiunii". Toate înaintează arde­ ducerilor din limbi străine. Orator a, fost Pompiliu
leneşte; încet, dar... nesigur. Broşurile mai proaspete El iade: In stadiul în care se află astăzi limba ro­
din Biblioteca teatrală iarăş n’a fost chip să le văd. mână, o influenţă rea a traducerei este exclusă. Trebue
Aşa că, după titlu, nu le pot judecă, deşi acest fel de să revenim la traduceri din autori mari, pe cari trebue
apreciare nu e străin criticei noastre naţionale. Dar să-i popularizăm în limba de azi cu acelaş zel cu care
să sperăm că ni se vor trimite la redacţie. Eliade Rădulescu, S. Moscovici şi alţii îi popularizau
Biblioteca poporală a Asociaţiunii şi-a sporit nu­ mai de mult, întriun stil românesc încă neformat.
mărul dintr’o dată cu cinci broşuri. Dintre ele pome­ S’a discutat şi chestiunea limbilor clasice. Cla­
nim „O seamă de cuvinte" de O. Qoga şi „Poezii sicismul are duşmani în România şi nu are apărători.
alese" din opera lui Alexandri. De menţionat, pentru Apărătorii cei mai cu efect ar fi clasiciştii distinşi
cuprinsu-i folositor, e şi „Cum să trăim", poveţe docto- cari... ne lipsesc. 1. Vălaori a vorbit pentru men­
reşti pentru trebuinţele zilnice, de Aurel R. Dobrescu. ţinerea limbilor clasice, cerând răgaz, să vedem ce
Biblioteca desp. Cluj conţine uneori lucruri folosi­ vor face profesorii bine pregătiţi şi apoi, să judecăm
toare. Apare neregulat caşi -celelalte două, dar toate definitiv.
trei aduc totuş un folos mişcării noastre culturale. Craiovenii s’au purtat admirabil cu congresiştii.
Mai mult spirit critic n’ar strică să se introducă la Primarul, spiritualul primar, dl Ciocazanu, a pre­
tustrele. gătit, împreună cu ajutorul său Cantuniari, o pri­
Dorim să trăiască şi să se sporească toate aceste mire desăvârşit de mulţămitoare. Şcoalele au dat
biblioteci de popularizare, cari înseamnă un puternic festivale reuşite, societatea „Hora" o serată cu con­
avânt pentru cultura românească. T. Codru. cert şi joc, care a reuşit bine. D.
* *
Congresul dela Craiova a avut scopul să întru­ Conferinţe în Braşov. „Mohamed şi coranul"
nească pe profesorii de limbi moderne şi a fost tema conferinţei părintelui 1. Prişcu, ţinută în
antice pentru a-şi da seamă de progresul pe care 20 Decemvrie n. Conferenţiarul s’a ocupat mai întâiu
învăţământul lor l-a făcut în ţară, dela întâiul congres cu biografia profetului, istorisind mai amănunţit puri­
de limbi încoace. ficarea inimei lui Mohamed, fuga lui din Mecca şi
Congresele acestea sunt o întocmire datorită dlui viziunile şi revelaţiunile lui cele mai interesante. Tre­
Sp. Haret, care asistă la ele îndemnând şi sfătuind. când la coran, acea comoară de misticism şi fantazie
De astădată congresul nu a fost numai didactic, ci orientală, arată că e un mozaic de revelaţiuni de ale
a atins şi chestii literare, sociale, economice şi chiar lui Mohamed, de regule de igienă, de învăţături cre­
şi politice, întrucât chestiile amintite au vre-o legă­ ştine şi jidoveşti etc. Predestinaţiunea şi fatalismul
tură cu învăţământul limbilor. ocupă loc de frunte între preceptele coranului. Cuno­
Didactica limbilor a fost tratată de G. Bogdan- scutul raport dintre Mohamedan şi femeie îşi află
Duică, care a dovedit că ultimele programe româ­ binecuvântarea în coran, care admite poligamia, di­
neşti sunt la nivelul teoriei pedagogice germane şi vorţul etc. Fantazia avântată a Mohamedanilor îşi
că cel mai bun lucru ar fi să se caute ca şi practica ajunge culmea în concepţiunea vieţii viitoare, care
să se ridice la înălţimea practicei germane. încă a schiţat-o conferenţiarul, cât i-a permis timpul.
Chestiunile economice-pol itice au fost pe Conferinţa a plăcut mult şi a cuprins multe lucruri
scurt acestea: 1. Dată fiind întinderea limbii germane, nouă pentru cea mai mare parte din public. L.
deodată cu a comerciului german, spre România şi *
Orient, nu ar fi „momentul istoric" de a se învăţă Premiile „Nobel“. La 10 Decemvrie n.s’au împărţit,
mai multă limbă germană, pentru ca să ne ajutăm în Stockholm, cele cinci premii internaţionale — de câte
cu ea în lupta economică? S’a răspuns cu da (Ora­ 192,827 franci — pe cari le-a instituit Alfred Nobel,
tor: C. G. lonescu). 2. Dată fiind înaintarea primejdiei inventatorul nitroglicerinei şi al dinamitei, ca răsplată
de desnaţionalizare în Ungaria, Bucovina şi Rusia, pentru cei ce-şi vor câştigă mai mari merite în inte­
s’a cercetat chestia dacă primejdia este aşa de mare, resul culturii omeneşti.
încât să ne putem teme mult? S’a răspuns cu nu. Premiul păcii s’a acordat lui Friderick Bayer, fost
Din potrivă, s’a accentuat că asimilarea culturilor odinioară ofiţer, iar astăzi unul dintre anteluptătorii
străine apusene (franceză, engleză, germană şi ita­ mai stăruitori ai păcii, şi suedezului H. P. Arnoldson,
liană) este o condiţie esenţială a înaintării propriei autorul lucrării „Pax mundi" (Pacea:lumii).
noastre culturi şi deci s’a răspuns că şi din acest punct Premiul pentru chemie i s’a acordat profesorului
de vedere învăţarea limbilor străine trebue sprijinită Rutheford dela universitatea din Manchester (Engli-