Page 23 - 1909-02
P. 23

Nrul 2. 1909                LUCEAFĂRUL                        47
        tera),  celebru prin descoperirile şi lucrările sale despre   *  E  indeobşte  cunoscută  importanţa  şcoalelor  de
        radioactivitate.                  menaj,  cărora  în  toate  ţările  li  se  dă  o  tot  mai  mare
          Premiul  pentru  fizică:  profesorului  G.  Lippmann   atenţiune.  O  astfel  de  şcoală  există  în  Sibiiu,  susţi­
        dela  Sorbonna  din  Paris,  inventatorul  fotografiei  în   nută  de  reuniunea  femeilor  române.  Am  avut  prilej
        culori.                           să  ne  convingem  că  aici,  pe  lângă  o  instrucţie  de
          Premiul  pentru  medicină:  profesorului  E.  Metch-   bună  gospodină,  se  dă  elevelor  şi  o  educaţie  socială
        nikoff(de   origine   rus),   conducătorul   institutului   corăspunzătoare.  îndemnăm  deci  părinţii  să-şi  trimită
        Pasteur  din  Paris,  şi  profesorului  P.  Ehrlich  dela   ficeîe în această şcoală model.
        universitatea  din  Frankfurt  a.  M.,  ambii  au  contribuit   *  In  acest  număr  publicăm  sfârşitul  duioaselor
        prin lucrările lor la întărirea sănătăţii omeneşti. Metch-   „Aduceri  aminte"  ale  prietinului  nostru  Al.  Ciura.  Adu­
        nikoff  e  cel  pe  care-1  luase  peste  picior  dl  Aurel  C.   narea  lor  într’un  volum  de  sigur  ar  fi  bine  primită  de
        Popovici.                         publicul  nostru,  căruia  i  se  dau  arareori  bucăţi  aşa
          Premiul  al  cincelea,  pentru  literatură:  profesorului   de frumos scrise.
        dela  facultatea  filozofică  din  lena,  Rudolf  Eucken,
                                           *  Principele  Barbu  Ştirbei  din  România  a  ho­
        autorul  mai  multor  lucrări  filozofice.  Eucken  e  mai   tărât  să  întreţină,  pe  domeniul  său  dela  Buftea,  un
        mult  un  poet  al  filozofiei  decât  un  „Gelehrter  Philo-   număr de 20 de învăţători pe fiecare an, în scop de a le
        soph“,  cum  e  Wundt  şi  alţii.  De  aceea  a  primit  pre­  înlesni  învăţarea  culturei  legumelor.  Administraţia
        miul literar.
                                          domeniului  a  luat  măsuri  să  construiască  un  local
                                          potrivit.  Cursurile  vor  începe,  în  fiecare  an,  la  1  Fe­
          Ştiri.  Cetini  în  „Minerva"  că  doctrina  lui  Tolstoi   bruarie şi vor ţineâ timp de nouă luni.
        a  găsit  un  teren  prielnic  în  Basarabia.  Scrierile  sale   *  Şcoala  confesională  gr-or.  română  din  Drăguş,
        au  început  să  se  răspândească  şi  intre  Moldoveni.  în   comitatul  Făgăraşului,  a  fost  predată  statului,  în  urma
        nordul  Basarabiei,  pe  malurile  râpoase  ale  Nistrului   unei  hotărâri  a  comitetului  parochial  gr.-or.  şi  gr.-cat.
        s’a  înfiinţat  o  comunitate  tolstoistă,  compusă  in  cea   din  Drăguş.  Şedinţa  comitetului  parochial  a  avut  loc
        mai  mare  parte  din  Moldoveni.  întemeietorul  ei  e   la  22  Noemvrie,  sub  preşedinţia  protopopului  loan
        dl  Alexandri,  din  familia  marelui  poet.  Viaţa  in  co­  Cândea din Avrig.
        munitate  e  ca  pe  vremea  vechilor  creştini.  Fiecare   Şcoala  din  Drăguş  e  cea  dintâi  şcoală  la  care  re­
        primeşte  o  bucată  de  pământ  pe  care  trebue  să  o   nunţăm de bună voie.
        lucreze  însuş,  ca  să-şi  câştige  pânea  de  toate  zilele  cu   *  La  8  Noemvrie  n.  a.  c.  despărţământul  Cluj  al
        sudoarea  feţei  sale.  Activitatea  comunităţii  e  împărţită   Asociaţiunii,  cu  ocazia  adunării  cercuale  din  comuna
        în  trei  părţi:  o  parte  a  zilei  este  consacrată  muncei
        câmpului,  grădinăriei  şi  îngrijirii  vitelor;  în  a  doua   Berind,  a  aşezat  o  piatră  comemorativă  pe  peretele
                                          casei  în  care  s’a  născut  baronul  Vasile  Ladislau  Popp.
        parte  a  zilei,  tovarăşii  se  preocupă  de  propria  lor   Piatra  are  următoarea  inscripţie:  „Aici  s’a  născut
        educaţie.  Citesc  cu  glas  tare,  scriu,  cântă  în  cor  şi
        poartă  corespondenţă  cu  tovarăşii  lor  din  imperiu.   Vasile  Ladislau  baron  Popp".  E  un  frumos  act  de
                                          pietate faţă de fostul preşedinte al Asociaţiunii.
        Tolstoenii  basarabeni  duc  viaţa  cea  mai  sobră.  Mân­
        cările  cu  carne  şi  beuturile  spirtuoase  sunt  excluse.   *  Dieta  Bucovinei  a  acordat  societăţilor  culturale
        Munca  încordată  in  aerul  înviorător  dau  tovarăşilor  o   şi  literare  din  Bucovina  subvenţii  şi  pe  anul  viitor,
        sănătate  şi  un  echilibru  moral,  pe  care  nu-1  cunosc   între  altele  a  acordat:  Soc.  ac.  „Junimea"  200  cor.;
        sleiţii şi nervoşii oraşelor.     revistei  „Junimea  literară"  300  cor.;  soc.  muzicale
                                          „Armonia"  1000  cor.;  Societăţii  pentru  cultura  şi
          *  Cei  ce  au  cunoscut  pe  Ciprian  Porumbescu   literatura  română  din  Bucovina  (Asociaţia  bucovi­
        sunt rugaţi a trimite (până la 15 Martie 1909) amintiri   neană) 14,000 cor.; Soc. acad. „Dacia" 300 cor. etc...
        sau  orice  alte  informaţii  privitoare  la  compozitorul
        nostru,  dlui  Victor  Morariu,  profesor  la  gimnaziul   *  Cu  ziua  de  1  Ianuarie  1909  s’a  deschis  în  Arad
        din  Suceava  (Bucovina),  care  a  luat  asupra  sa  sarcina   (str.  Deak  F.  33)  o  librărie  românească  care  va
        de  a  scrie  biografia  amănunţită  a  lui  Ciprian  Porum­  purtă  numele  „Librăria  diecezană",  fiind  proprietatea
        bescu.                            Tipografiei diecezane.
                                           *  Un  savant  rus  a  descoperit  în  Damasc,  capitala
          *  Am  pomenit  în  numărul  trecut  despre  expoziţiile
        de  copii  aranjate  de  „Reuniunea  română  de  agricul­  străveche  a  Siriei,  un  manuscris  al  vieţii  lui  Isus
        tură  din  comitatul  Sibiiului".  Această  reuniune,  de   Hristos  de  pe  timpul  vieţii  lui.  Manuscrisul  are  3112
        când  există,  a  mai  aranjat:  18  expoziţii  de  vite  de   pagini şi conţine multe date necunoscute până acum.
        prăsilâ, la cari s’a împărţit ca premii suma de 3886 cor.;   *  „Vestitorul"  e  numele  unui nou  organ săptămânal
        5  mari  expoziţii  de  poame,  struguri  şi  derivatele  lor;   ce  apare  în  Bucureşti  (str.  Belvedere  6).  Editorii  zia­
        în  1903 o expoziţie de oi de  prăsită în  comuna Poiana,   rului  (nu  e  indicat  nici  un  nume)  promit  că  „mai
        iar  la  1602  o  expoziţie  cu  obiecte  din  industria  de   întâi  şi  principala  lor  grije  va  fi  să  lucreze  pentru
        casă  şi  din  industria  profesională.  Tot  la  iniţiativa   redeşteptarea sentimentului religios".
        acestei  reuniuni  şi  cu  cheltuiala  ei  s’a  făcut  albumul
        „Din  ornamentica  Română"  al  dlui  D.  Conişa.  Activi­
        tatea acestei reuniuni e vrednică de toată lauda.
   18   19   20   21   22   23   24