Page 23 - 1909-02
P. 23
Nrul 2. 1909 LUCEAFĂRUL 47
tera), celebru prin descoperirile şi lucrările sale despre * E indeobşte cunoscută importanţa şcoalelor de
radioactivitate. menaj, cărora în toate ţările li se dă o tot mai mare
Premiul pentru fizică: profesorului G. Lippmann atenţiune. O astfel de şcoală există în Sibiiu, susţi
dela Sorbonna din Paris, inventatorul fotografiei în nută de reuniunea femeilor române. Am avut prilej
culori. să ne convingem că aici, pe lângă o instrucţie de
Premiul pentru medicină: profesorului E. Metch- bună gospodină, se dă elevelor şi o educaţie socială
nikoff(de origine rus), conducătorul institutului corăspunzătoare. îndemnăm deci părinţii să-şi trimită
Pasteur din Paris, şi profesorului P. Ehrlich dela ficeîe în această şcoală model.
universitatea din Frankfurt a. M., ambii au contribuit * In acest număr publicăm sfârşitul duioaselor
prin lucrările lor la întărirea sănătăţii omeneşti. Metch- „Aduceri aminte" ale prietinului nostru Al. Ciura. Adu
nikoff e cel pe care-1 luase peste picior dl Aurel C. narea lor într’un volum de sigur ar fi bine primită de
Popovici. publicul nostru, căruia i se dau arareori bucăţi aşa
Premiul al cincelea, pentru literatură: profesorului de frumos scrise.
dela facultatea filozofică din lena, Rudolf Eucken,
* Principele Barbu Ştirbei din România a ho
autorul mai multor lucrări filozofice. Eucken e mai tărât să întreţină, pe domeniul său dela Buftea, un
mult un poet al filozofiei decât un „Gelehrter Philo- număr de 20 de învăţători pe fiecare an, în scop de a le
soph“, cum e Wundt şi alţii. De aceea a primit pre înlesni învăţarea culturei legumelor. Administraţia
miul literar.
domeniului a luat măsuri să construiască un local
potrivit. Cursurile vor începe, în fiecare an, la 1 Fe
Ştiri. Cetini în „Minerva" că doctrina lui Tolstoi bruarie şi vor ţineâ timp de nouă luni.
a găsit un teren prielnic în Basarabia. Scrierile sale * Şcoala confesională gr-or. română din Drăguş,
au început să se răspândească şi intre Moldoveni. în comitatul Făgăraşului, a fost predată statului, în urma
nordul Basarabiei, pe malurile râpoase ale Nistrului unei hotărâri a comitetului parochial gr.-or. şi gr.-cat.
s’a înfiinţat o comunitate tolstoistă, compusă in cea din Drăguş. Şedinţa comitetului parochial a avut loc
mai mare parte din Moldoveni. întemeietorul ei e la 22 Noemvrie, sub preşedinţia protopopului loan
dl Alexandri, din familia marelui poet. Viaţa in co Cândea din Avrig.
munitate e ca pe vremea vechilor creştini. Fiecare Şcoala din Drăguş e cea dintâi şcoală la care re
primeşte o bucată de pământ pe care trebue să o nunţăm de bună voie.
lucreze însuş, ca să-şi câştige pânea de toate zilele cu * La 8 Noemvrie n. a. c. despărţământul Cluj al
sudoarea feţei sale. Activitatea comunităţii e împărţită Asociaţiunii, cu ocazia adunării cercuale din comuna
în trei părţi: o parte a zilei este consacrată muncei
câmpului, grădinăriei şi îngrijirii vitelor; în a doua Berind, a aşezat o piatră comemorativă pe peretele
casei în care s’a născut baronul Vasile Ladislau Popp.
parte a zilei, tovarăşii se preocupă de propria lor Piatra are următoarea inscripţie: „Aici s’a născut
educaţie. Citesc cu glas tare, scriu, cântă în cor şi
poartă corespondenţă cu tovarăşii lor din imperiu. Vasile Ladislau baron Popp". E un frumos act de
pietate faţă de fostul preşedinte al Asociaţiunii.
Tolstoenii basarabeni duc viaţa cea mai sobră. Mân
cările cu carne şi beuturile spirtuoase sunt excluse. * Dieta Bucovinei a acordat societăţilor culturale
Munca încordată in aerul înviorător dau tovarăşilor o şi literare din Bucovina subvenţii şi pe anul viitor,
sănătate şi un echilibru moral, pe care nu-1 cunosc între altele a acordat: Soc. ac. „Junimea" 200 cor.;
sleiţii şi nervoşii oraşelor. revistei „Junimea literară" 300 cor.; soc. muzicale
„Armonia" 1000 cor.; Societăţii pentru cultura şi
* Cei ce au cunoscut pe Ciprian Porumbescu literatura română din Bucovina (Asociaţia bucovi
sunt rugaţi a trimite (până la 15 Martie 1909) amintiri neană) 14,000 cor.; Soc. acad. „Dacia" 300 cor. etc...
sau orice alte informaţii privitoare la compozitorul
nostru, dlui Victor Morariu, profesor la gimnaziul * Cu ziua de 1 Ianuarie 1909 s’a deschis în Arad
din Suceava (Bucovina), care a luat asupra sa sarcina (str. Deak F. 33) o librărie românească care va
de a scrie biografia amănunţită a lui Ciprian Porum purtă numele „Librăria diecezană", fiind proprietatea
bescu. Tipografiei diecezane.
* Un savant rus a descoperit în Damasc, capitala
* Am pomenit în numărul trecut despre expoziţiile
de copii aranjate de „Reuniunea română de agricul străveche a Siriei, un manuscris al vieţii lui Isus
tură din comitatul Sibiiului". Această reuniune, de Hristos de pe timpul vieţii lui. Manuscrisul are 3112
când există, a mai aranjat: 18 expoziţii de vite de pagini şi conţine multe date necunoscute până acum.
prăsilâ, la cari s’a împărţit ca premii suma de 3886 cor.; * „Vestitorul" e numele unui nou organ săptămânal
5 mari expoziţii de poame, struguri şi derivatele lor; ce apare în Bucureşti (str. Belvedere 6). Editorii zia
în 1903 o expoziţie de oi de prăsită în comuna Poiana, rului (nu e indicat nici un nume) promit că „mai
iar la 1602 o expoziţie cu obiecte din industria de întâi şi principala lor grije va fi să lucreze pentru
casă şi din industria profesională. Tot la iniţiativa redeşteptarea sentimentului religios".
acestei reuniuni şi cu cheltuiala ei s’a făcut albumul
„Din ornamentica Română" al dlui D. Conişa. Activi
tatea acestei reuniuni e vrednică de toată lauda.