Page 23 - 1909-03

Nrul 3, 1909. LUCEAFĂRUL 71
privată, trăind când la Berlin, când în frumoasa sa Troldtog şi Liszt: Regatta veneziana) o tehnică
vilă de lângă casa de vară a lui Goethe, în Weiniar. şi o interpretare muzicală neobicinuit de matură pentru
Cele mai cunoscute drame ale sale sunt: „Caro- cei 15 ani ai săi. Publicul l-a aclamat cu însufleţire
lingii", „Părinţii şi copiii", „Familia Quitzow", „Noul silindu-1 să dea pe deasupra o piesă românească. A
stăpân", „Henric şi neamul lui Henric". Despre ultima urmat dşoara Lupeanu, cântând, cu voace mlădioasă
tragedie: „Die Rabensteinerin", care se va reprezenta de mezzosopran şi cu multă şcoală, aria mare din opera
şi în franţuzeşte în curând, am scris lunile trecute. „La Favorita" de Donizetti.
Publicul românesc cunoaşte pe W. din traducerea Intre aplauze generale apare pe scenă simpaticul
frumoasei nuvele „Lacrămi de copii" (Kindertrănen, nostru umorist dl Ermil Borcia (autorul „Bobârnacilor
1882) din „Bibi. pentru toţi" şi din reprezentaţia Agathei şi al bazaconiilor"). După o nostimă introducere oca­
Bârsescu pe scena teatrului german, în „Fiica lui zională, în care dovedeşte că românul nu e născut
Erasmus". W. a fost un prozator de seamă. poet ci analfabet şi care produce enorm haz, ce­
H. P. P. teşte — cu mimică, glas şi ici-colea cu localizări
*
potrivite câteva din fabulele lui Ranetti.
Conferinţele şi seratele Asociaţiunii. în prima Drăgălaşele surori Mimi şi Rea Popescu cântă un
Duminecă din Ianuarie s’a jucat piesa intr’un act, duo de Beriot (violină şi piano) fiind constrânse şi
„Casă veche" de Andre Theuriet, tradusă şi locali­ dânselc să cânte afară de program o Ardeleană.
zată de A. O. Maior. E una dintre piesele senine şi Serata s’a terminat cu 5 „Cântece de iubire"
uşoare ale sentimentalului scriitor francez. E mai ales de Brahnts, quartet duplu (dle Crişan, Triteanu,
foarte potrivită pentru diletanţii noştri şi ar fi păcat dşoarele Lupeanu, Drexler, dnii Crişan. Roşea, Popa,
să nu apară în una din broşurile Bibliotecii teatrale. Bena, Mureşanu) cu acompeniament de piano (dna
Rolurile au fost susţinute de dl Iuliu Enescu (Dionisie), Brote şi dşoara R. Moga): o prestaţiune desăvârşită.
dna Tăslăuanu (Ileana), dşoara Tia Hodoş (Maria) şi Doamnei Minerva Brote îi revine meritul principal
dl Sorin Barcianu (Mihai-Popovici-Bănăţeanul). Dl şi de astădată la compunerea şi executarea atât de
Iuliu Enescu poate fi mulţumit cu diletanţii pe cari perfectă a întregului program. (Tib. B.).
i-a instruit cu stăruinţă şi pricepere. Dşoara Tia Hodoş Duminecă, în 24 Ianuarie, dşoara Dr. Eleonora Le-
a interpretat fidel pe dşoara dela sate; cu o înfăţişare menyi a cetit o interesantă conferinţă despre „Faust."
frumoasă şi cu firea-i visătoare, a cucerit simpatiile A reuşit să învingă greutăţile subiectului şi să ne
publicului. Dna Tăslăuanu a fost o foarte vioaie şi povestească limpede atât izvoarele din cari s’a in­
glumeaţă servitoare; a jucat cu multă naturaleţă. Dl spirat Goethe cât şi cuprinsul genialei opere. Confe­
Sorin Barcianu a rostit cu o voce pătrunzătoare de­ renţiara a intercalat şi câteva citaţii din „Faust" de
claraţiile de dragoste, menite să cucerească inimioara Goethe, traduse parte de dl loan Gorun, parte de
Măriei. Dl Iuliu Enescu a dovedit în rolul bătrânului dşoara M. Cunţan. A fost o conferinţă frumoasă, ascul­
un adevărat talent, şi dsale e de a se mulţumi deplina tată cu luare aminte şi răsplătită cu aplauze sincere.
reuşită a piesei. înainte de reprezentaţie dl Enescu a Duminecă, în 31 Ianuarie, dl Gh. Turbure a vorbit
declamat cu sentiment poeziile de G. Coşbuc: „Regina despre „Coloniile macedo-române şi tinereţa lui Şa-
Ostrogoţilor" şi „Rugămintea din urmă". ( ) guna." Conferinţa instructivă şi conştienţios studiată
A treia serată muzicală a Asociaţiunii „a fost mi­ a fost un frumos prinos de cinste, pe care vrednicul
nunată...", „Cea mai reuşită serată..." şi alte esclamări preot l-a adus memoriei lui Şaguna. Conferinţa dlui
de felul acesta se auziau şi de astădată în publicul Tulbure va apărea în „Luceafărul." Un număr spe­
numeros care coborâ, după terminarea programului, cial închinat lui Şaguna va apărea la toamnă cu ocazia
treptele Casei naţionale. serbărilor iubilare. ^
Eu unul n’aş putea zice, că ultima serată a" fost
mai reuşită ca celelalte... prea frumoase au fost şi
acelea, dar ori şi cum ar fi, un lucru e incontestabil: Scoarţe p. „Luceafărul".
interesul publicului creşte din serată în se­
rată. Şi e un fapt îmbucurător acesta: de o parte în cursul acestei săptămâni se vor
prind curaj elementele insufleţite, cari după putinţă au expedia scoarţele pentru colecţia anului
contribuit până acum la alcătuirea programelor, de 1908 a „Luceafărului".
altă parte vezi întrunindu-se, cel puţin odată pe săp­ Cei ce vor să aibă aceste scoarţe
tămână, destul de desbinata nostră societate, care în
zilele grele de azi, are în adevăr lipsă de asemene la fel cu cele din anii trecuţi —
recreări sufleteşti. sunt rugaţi să trimită preţul lor de
Interesul şi sprijinul moral nu lipseşte, e deci da- 2 cor. 4 20 fii. porto (rec. 4-45 fii.).
torinţa celor chemaţi să continue din răsputeri pe Cu acelas preţ se mai pot găsi câteva
calea apucată. scoarţe pe anii 1903, 1904, 'l905, 1906
Serata s’a deschis de astădată cu un frumos trio
de Hiller (trad. de M. Cunţau) cântată cu obicinuitul şi 1967.
clan de dle M. Crişan, V. Triteanu şi dşoara Drexler. Adm. rev. „Luceafărul".
— La punctul 2 (solo de pian), tânărul Domi Raţiu
a dovedit în grelele piese ce le-a executat (Grieg.: Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.