Page 18 - 1909-04
P. 18

90                         LUCEAFĂRUL                  Nrul 4, 1909.
                                  iui   Vcgoride.   Constantin
                                  Negri  e  prietenul  lui  Ale­
                                  xandri,  care  stărueşte  la
                                  Poartă  şi  isbuteşte  să  îm­
                                  pace pe Cuza cu Turcii.
                                  Anastasie  Panu  e  Caima­
                                  camul  numit  după  Vogo-
                                  ride,  care  împreună  cu  co­
                                  legul  său  Vasile  Sturdza
                                  sprijină unirea.
                                    Mihail  Kogălniceanu  e
                                  leul  dela  1864,  care  spuse
                                  lui  Cuza  Vodă  după  ale­
                                  gere:  „Iar,  tu  Măria  Ta,  ca
                                  Domn,  fii  bun,  fii  blând
                                  fii  bun  mai  ales  pentru
                                  acei  pentru  cari  mai  toţi
                                  Domnii  trecuţi  au  fost  ne­
                                  păsători  sau  răi".  El  a  for­
                 Dimitrie Biâliami.                        Principele Dimitrie Ghica.
                                  mulat dorinţele Divanului
           ad-hoc din Moldova.                Cei  doi  Mitropoliţi,  Sofronie  Miclescu  al
            Cei  doi  din  urmă,  Hurinuzaki  şi  Sturdza,  sunt   Moldovei  şi  Calinic  din  Muntenia,  au  fost
           rude,  cari  se  despart  de  Miliail  Sturdza  pentru   preşedinţii Divanelor.
           idea  unirii.  Hurmuzăcheştii  au  susţinut  la  1848   Golescu,  Ion  Brătian,  C.  A.  Rosetti,  Dimitrie
           drepturile  Românilor  în  „Gazeta  Bucovinei 1 '.  Ei   Brătianu  sunt  revoluţionarii  oţeliţi  dela  1848.
           aduseră  pe  Aron  Pumnul  din  Transilvania,   Dimitrie  Ghica  boier  mare  care  a  votat  pentru
           pentru  a  ogorî  aci  câmpul  literaturii  naţionale.   Cuza.  Ceilalţi,  cari  nu  se  pot  reaminti
           D-l  Dimitrie  A.  Sturdza,  singurul  în  viaţă,  e   pe  nume,  fie  în  veci  neuitaţi  pentru  muncă,
           tânărul  din  1856,  care  amintea  de  „onestitate   abnegaţiune şi patriotism!
           şi probitate", bătrânul înţelept de astăzi.
                                            :=^î

                                      Resignare.

                  Când ceteam în zvon de şoapte   Azi sunt trist, ca niciodată,
                  Cartea dragostii, Aniţă,      De-amintirile pribege,
                  Cum se destrămau în noapte    Taina dragostii, curată,
                  Albe, frunzele de vi|ă!       Cine-o poate înţelege?
                  Scăpară departe ’n zare       Pare c’a trecut o clipă
                  Ca străjer iubirii mele,      Şi pe rând se ’nşiră anii...
                  Pe a dorului cărare           Din a dragostii risipă,
                  Umed, sus, un cer de stele.   înfloriră măgheranii.
                  Se izbeă ’n aripa morii       Rumenit-au trandafirii
                  Unda repede, sub punte...     La Aniţa, lângă poartă...
                  Osteniţi mânau păstorii       în cătuşele iubirii,
                  Turma oilor mărunte.          Tristă, inima e moartă...
                                                                I. Broşu.
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23