Page 19 - 1909-04

Nrul 4, 1909. LUCEAFĂRUL 91

Dări de seamă.

Tit Blid, Poezii pop. din Maramureş, colecţie edit. care fiziceşte şi economiceşte merge spre cădere.
de Acad. Rom., Bucureşti, 1908. 1 voi. de 86 pp. Culese mai curând, cu 30 -40 de ani inainte, probabil
Preţul 1 leu. că versurile baladelor ar avea altă înfăţişare, ar fi
Cărţile apărute la o academie de ştiinţe au de obicei mai mlădioase, mai puternice şi, în deosebi, mai puţin
reputaţia, că sunt destinate pentru un cerc restrâns fragmentare ca fond.
de cetitori. La doine e altfel. Aici inspiraţia poetică este mai
Cercul acesta este şi mai restrâns la noi, la români, puţin sărăcăcioasă. Lucirile de gândiri sunt cevaş mai
cari abiâ avem cetitori pregătiţi pentru asemenea pu- dese, ici-colo câte-o surprindere destul de frumoasă.
blicaţiuni... Simpatia publicului cetitor, atât la noi, Dăm, pe ales, câteva doine:
cât şi în regat, este minimă pentru apariţiile ce i se Bade, bâdiuluţul meu,
pun la dispoziţie din Olimpul învăţatei noastre cor- De ţi-i voia să mă laşi,
poraţiuni, — cărţile ei nu se vând, şi nu se citesc; Spune-mi verde în obraz; —
nici presa nu prea ia notiţă de volumele şi broşurile Ne-am iubit dintFun inel,
academice.*) 5 Ne-om lăsă din puţinei;
îndoială, cu toate acestea, nu mai încape, că ar Ne-am iubit dintr’o verigă,
merita cu totul altă soartă. Memoriile diferitelor sec­ Ne-om lăsă dintr’o nemică.
ţiuni, în mare parte, ar fi destul de potrivite ca să
poată fi notate şi spicuite în presa noastră cotidiană. Ce haznă ai de condei,
Unele din rapoartele membrilor Academiei, asupra Dacă şezi pe canapei*)
numeroaselor lucrări intrate la concursurile anuale de Şi de dorul mândrii piei!
premii, dacă ar fi reproduse, ni-ar arătă cel puţin
părerile ce stăpânesc la Academie în cutare materie, Zis-ai, mândră, că-i veni
iar cetirea acestor rapoarte de sigur n’ar fi îm­ Pe valea cu vişinii;
preunată cu o prea mare încordare a gândirii abstracte; Ş’ai minţit, şi n’ai venit,
şi ar puteâ fi gustate în cercuri largi, în loc să rămână Numai cât m’ai celuit**).
îngropate în volumele acelea groase, cu copertă sură 5 Celuiască-te lumea,
şi aspect lătăreţ, pare că anume ar fi întocmite să Cum mi-ai celuit mintea;
se odihnească în pace, cu foile netăiate, pe seama Celuiască-te corbii,
viitorimei. în sfârşit, nici publicaţiunea specială, înce­ Cum mi-ai celuit ochii.
pută în 1908, sub titlul: „Din viaţa poporului român",
nu este de mai puţină importanţă; ba, din punctul de Codrule, frunză rotundă,
vedere al comorilor de limbă românească, poate este Pice bruma, nu te-ajungă,
chiar o pierdere, că publicaţia academică nu şi-a luat Că mi-ai ţinut cândva umbră;
mai de grabă caracterul sistematic ce-1 are astăzi, Crodrule, frunzuţă lată,
când vedem că începe a se ocupă din adins şi intensiv 5 Pice bruma, nu te bată,
cu manifestările vieţii sufleteşti a ţăranului român. Că mi-ai fost mamă şi tată.
Am primit, până acum, trei volume din această
sănătoasă publicaţie. Ziua-i mică,
Frunza pică,
Despre cele dintâi două am vorbit în numerele 1 Cum vom trăi, mândrulică?
şi 2 ale „Luceafărului" din a. c. Noaptea-i marc,
Al treilea volum îl formează colecţia părintelui
vicar al Maramureşului, Tit Bud. Este o colecţie 5 larna-i tare, —
Nu-i cum, fără ne-om lăsare.
făcută într’un ţinut, unde astfel de contribuiri însem­
nează adevărate rarităţi. De omuţul, care-i sfânt,
Volumul are: Fuge dracul ţipurind***);
I. Balade 16; — II. Doine 315, de jale, de dragoste, La omuţul blăstămat
ostăşeşti şi, în maioritate, chiuituri; — 111. Colinde 17, Merge dracul pe iernat.
şi glosar.
Baladele, unele mai scurte, sunt nouă; altele, La viţei,
mai lungi, sunt variante, cu particularităţi locale. ’ Marişcă hei!
Inspiraţia poetică nu e tocmai bogată; versurile oglin­ Mână trei, ş’adună doi;
desc mai mult o stare de lâncezeală a unei ţărănimi, Lasă unu pe zăvoi,
L-om cătâ noi amândoi!
*) Nu ia, fiindcă nu i se trimit. Noi le-am cerut de
vre-o trei ori şi n’am reuşit să le avem. Nici chiar *) Canapea, divan.
volumele colecţiei „Din viaţa poporului român" nu ni **) înşelat.
s’au trimis. Red. ***) Urlând.