Page 20 - 1909-04
P. 20
92 LUCEAFĂRUL Nrul 4, 1909.
Versurile din colindele maramureşene, ca şi din şi în care moş Buturugă spune ce e doina pentru
colindele celorlalte ţinuturi, zugrăvesc foarte rar tre român şi încheie aşa: „Of, decât doina uitată, mai
buinţe sufleteşti adânc simţite: ele constitue mai tot bine moartea, măi tată". Cam silite sunt versurile
deauna poezia ocazională a poporului, şi nu le lungi de câte cincisprezece silabe pe cari autorii le
putem atribui valori la cari nu ţintesc. pun in gura bunichii, ţărancă bătrână, cum şi povestea
La sfârşit însemnăm câteva lipsuri în culegere: nu cu piticii... dar aceste se pot uşor lăsa afară sau
găsim (cel puţin două-trei bucăţi transcrise în grai înlocui cu ceva mai potrivit. „Peneş Curcanul",
local maramureşan; nu se arată numele comunelor şi poem de tot original, e un mic cap de operă şi foarte
ale persoanelor, dela cari s’a adunat materialul; nu uşor de jucat. Cele ce urmează sunt mult mai puţin
suntem lămuriţi asupra numirilor folosite pentru cân reuşite La sfârşit câteva jocuri după cele nemţeşti:
tecele poporale, — vorba „doină" se pare că nu e „Wollt ihr wissen wie der Batier...", „Wir sind ja
întrebuinţată, ci „hore" însemnează şi doină, şi poate Musikanten und kommen aus Schwabenland" etc_________
maUdes baladă: horea Firulinei, horea lui Vili, Piesele „O şezătoare" şi „Peneş Curcanul" s’ar
horeţa lui Ion Berciu sunt titluri de balade din putea juca chiar şi de diletanţii noştri, cu unele mo
Maramureş. — Greşală (poate de corector), este vorba dificări. A. O. M.
„iţie" pe mai multe pagine, — n’arc trei silabe, ci *
două, şi se rosteşte iţă; nu se pare exact scris nici Ioan A dam, Constanţa Pitorească, cu împrejuri
cuvântul „gutăiu", mai curând credem că se rosteşte mile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii. Edit. lnst.
gutii, ş. a. E. H. „Minerva", Bucureşti, 1908. Preţul: 2 lei.
*
Dl Adam s’a hotărît să-şi continue activitatea
Piese de teatru pentru tinerime. Numerile 14, 19 şi literară, după o pauză destul de lungă. Reînvierea
26-27 din „Biblioteca Românească" (editată de Casa literară şl-a anunţat-o prin o nouă ediţie a anecdo
Socec) despre care s’a mai vorbit în această revistă, telor ţărăneşti „Pe lângă vatră" şi a volumului de
cuprind piese de teatru pentru tinerime. nuvele „Flori de câmp" care acum, îmbogăţit cu bu
In broşura Nr. 14 sunt patru piese pentru băeţi: căţi nouă, a apărut sub titlul „Nizuinţi", ambele la „Mi
„Cuza-Vodă", „Inimă bună", „Păsărarul", „Două nerva". Pe lângă aceste, a publicat volumul de mai
bilete de loterie", iar în broşura Nr. 19 trei piese sus şi o broşură de traduceri din Maupassant, apărută
pentru fetiţe: „Prinţesa Curcanilor", „Caterina e nevi în „Biblioteca pentru toţi". Dl Adam a mai început să
novată" şi „îngâmfarea este pedepsită". Toate acestea colaboreze la diferite reviste şi ziare, aşa încât avem
localizări de d-na Euf rosina loanAdatn. Deosebit nădejde că frumosul dsale talent ne va da bucăţi de o
de drăgălaşe şi potrivite sunt: „Prinţesa Curcanilor", adevărată valoare literară.
„Două bilete de loterie" şi „Cuza-Vodă", aceasta din Admirabila „Românie pitorească" a dlui Vlăhuţă
urmă mai cu seamă, fiind totodată şi foarte actuală. şi sugestivele şi instructivele impresii de călătorie
Broşura dublă Nr. 26—27 conţine şase bucăţi, piese prin toate ţinuturile româneşti ale dlui N. lorga îşi
de teatru, tablouri şi feerii de C. Luncan şi G. D. găsesc o bună tovarăşă în „Constanţa pitorească" a
Mugur. dlui Adam, scrisă cu mult spirit de observaţie şi cu
Dac’aş fi copil — adecă chiar fără să mai fiu copil — bogate informaţii. In acest volum se găsesc şi bu
mi-ar plăceâ să văd reprezentate cele două piese: „O căţi literare de toată frumseţea, cum sunt de pildă
şezătoare" şi, mai ales, „Peneş Curcanul". Mi „Legenda Mamaiei" şi „Legenda lacului Tekir-Ghiol".
se pare c’ar fi foarte frumoase. Cea dintâi e „o şeză Deşi cartea e destinată să fie o călăuză pentru vizitatorii
toare" ţărănească în care se glumeşte, se lucrează, oraşului Constanţa şi a împrejurimilor ei, se poate ceti
se spun poveşti, se spun ghicitori minunate şi se cântă cu o adevărată plăcere şi cu interes de oricine. Descrie
cântece frumoase ca: rile fruinseţelor naturii şi zugrăvirea artistică a vieţii
Foicică de mohor, fac dintr’ânsa o adevărată operă literară. T.
Bate murgul din picior *
La fereastra din obor Erm il Borcia, Bobărnaci şi Bazaconii, o colecţie de
Să-i dau fân şi orzişor, glume şi caricaturi. Sibiiu, W. Krafft, 1909. Pr. 80 fii.
Să-i pui şeaua binişor Dl Ermil Borcia, cunoscutul nostru umorist, care de
Că de ducă mi-este dor. ani de zile redactează calendarul „Posnaşul", publică
Foicică trei granate, într’un volumaş elegant o colecţie de glume, parte
Şi-am să-i pui şeaua pe spate originale, parte localizate, — dar toate cuviincioase.
Şi să plec cu el departe: Un merit mare al volumaşului e chiar reserva aceasta,
Drum de noapte, drum de silă, când e atât de uşor să faci glume succese cochetând
O să plec unde mi-e milă; cu ceeace se numeşte picanterie. Spiritul şi umorul
Druinu-i greu, murgu-i uşor, dlui Borcia e uşor, necăutat şi, înainte de toate, ro
O să plec unde mi-e dor, mânesc... Volumul are o copertă în culori execu
Pe la fraţi pe la surori, tată după un desen original al dlui Florian Mure-
Pe la grădina cu flori. şian, profesor de desen. S.