Page 21 - 1909-04

Nral 4, 1909. LUCEAFĂRUL 93

C r o n i c ă .
A fost un sincer prietin al ţăranilor, pe cari i-a
ajutorat cu sfatul şi cu fapta. întreg Bănatul avea o
adoraţie pentru el.
S’a distins şi ca deputat în sinoadele şi congresele
bisericii ortodoxe.
Brediceanu s’a încercat şi pe terenul literaturii. A
scris câteva novele şi piese dramatice, cari dovedesc
sentimentele lui curate şi vioiciunea spiritului său.
*
Fundatori şi Fundaţiuni. în numărul de Crăciun
al revistei „Ţara Noastră" dl Virgil Oniţiu a scris,
sub titlul de mai sus, un articol, căruia nu i s’a dat
atenţiunea cuvenită. Dsa se ocupă de urmările rele
ale fundaţiunilor noastre, cari, aproape toate, sunt
destinate pentru burse. Urmările rele ale acestor burse
sunt că intelectualii noştri se înmulţesc într’un număr
prea mare. Şi cu cât cresc capitalurile şi numărul
fundaţiunilor cu atât se înmulţeşte clasa noastră căr­
turărească, care nu-şi mai poate găsi rostul social
în sânul poporului nostm din Ungaria. Până acum
prisosul de intelectuali se exportă în România, astăzi
încep să se închidă şi graniţele regatului. E firesc
deci că acest prisos, neputându-şi găsi mijloacele de
existenţă la vatra părintească şi, în urma pregătirii,
având puţine şanse, de a-şi agonisi pânea de toate
zilele în alte ţări, va căută să-şi facă loc în viaţa ofi­
cială a statului, unde se găseşte în totdeauna câte-o
Coriolan Brediceanu. fărâmitură pentru cei flămânzi. Şi cei intraţi în aceste
condiţii nouă de viaţă, e fatal să-şi făurească şi o plat-
f Coriolan Brediceanu. Unul dintre cei mai de
inimă oameni ai vieţii noastre publice, spre adânca formă'principiară (v’aduceţi aminte de glasurile mode­
şi sincera întristare a tuturor celor ce l-au cunoscut, raţilor). Acest proces de descompunere socială e
foarte [contagios şi foarte periculos pentru întreaga
s’a stins. In Brediceanu Bănăţenii pierd pe cel mai fiinţă naţională a neamului nostru. Dureros e că şi
expresiv reprezentat al lor, iar neamul întreg pierde fundaţiunile făcute cu scop de a întări naţionalitatea
în el un bărbat de valoare, care şi-a făcut datoria
ca român. Felul lui senin de a fi, temperamentul vioi noastră, contribue la acest proces de desnaţionalizare.
şi glumeţ, inima care o punea cu atâta sinceritate în Să luăm de ex. o profesiune, pe cea a profesorilor. Bur­
toate acţiunile lui, l-au făcut una dintre cele mai po­ sierii terminaţi ne mai având loc la gimnaziile noastre
sau, pentru a-şi crea o situaţie mai prielnică, fie am­
pulare figuri ale vieţii noastre publice. Numele lui biţiunii, fie traiului de toate zilele, se desbracă foarte
rămâne eternizat în conştiinţa publică în versurile bă­
năţenilor mândri: uşor de toate îndatoririle naţionale şi se adaptează
condiţiilor nouă de existenţă. Oricine poate constată
Nu-i Român ca Bănăţeanu, că numărul cel mai mare de înstrăinaţi — neuitând
Bănăţean ca Lugojanu, proporţia — îl dau profesorii. Profesiunile libere dau
Lugojan ca Brediceanu. naştere la un rău şi mai mare poate. Lupta pentru
S’a născut în Lugoj, la 5 Ianuarie 1850, din părinţi viaţă, adeseori îi sileşte pe mulţi la o adevărată ex­
meseriaşi. A studiat în Arad, Beiuş şi Pojon. Diploma ploatare a poporului. Chiar şi înmulţirea băncilor noa­
de advocat şi-a luat-o în Budapesta. Ca naţionalist stre e, în parte, rezultatul acestui prisos de intelec­
însufleţit a dus o luptă aprigă în reprezentanţa comi­ tuali, cari cer pâine. Avem deci înaintea ochilor noştri
tatului Caraş-Severin, a apărat cu multă dibăcie mai începutul calamităţii, pe care o profeţeşte dl Oniţiu
multe procese politice, intentate ziarelor şi bărbaţilor peste 40—50 de ani. Această calamitate nu s’ar puteâ
politici români din Ungaria. A fost membru în comi­ înlătură decât printr’o educaţie naţională. Lipsa acestei
tetul naţional şi în mai multe rânduri candidat de educaţii e, la drept vorbind, cauza primordială a pe­
deputat. In ultima campanie electorală a fost ales ricolului ce ne ameninţă. Astăzi trebue deci să ne în­
deputat în cercurile Oraviţa şi Bogşa-română. In par­ grijim nu cu fundaţiuni, din cari să se împartă burse,
lament s’a distins ca orator şi cu întreruperile Iui de ci de fundaţiuni, cari au în vedere educaţia naţională
spirit şi înţepătoare. a întregului nostru popor.