Page 22 - 1909-04

94 LUCEAFĂRUL Nrul 4, 1909.
Tuturora, cari se vor gândi să mai facă fundaţiuni, răsunat în pustiu. — în corpul revistei se găsesc studii
le recomandăm, împreună cu dl Oniţiu, să adaugă la de valoare, cari n’au insă nici o legătură cu partea ei
sfârşitul testamentului: programatică. Pe lângă contribuţiile istorice, amintim
Clauză. Făcut-am această fundaţie din dragoste studiul dlui C. Antoniade despre Thomas Carlyl şi
de neam pentru binele neamului meu. Dar om sunt Cronica artistică a dlui Al. Tzigara-Samurcaş, care a
şi nu pot să ştiu, dacă, după vremuri, nu se vor ivi atras luarea aminte mai ales prin noutatea ei. —Partea
pentru Români astfel de nevoi şi de trebuinţe, cari vor literară foarte săracă, uneori mediocră. Dintre poeţi
cere mijloace băneşti însemnate şi fără amânare. Do­ remarcăm talentul dlui P. Cerna, despre care am
rind ca fundaţiunea mea să fie Intru toate împreju­ vorbit în „L.“ (1907 p. 108). Informaţiile despre viaţa
rările spre binele neamului românesc, - las la apre- culturală a Românilor de peste hotare sunt inegale,
ţiarea administraţiunilor după vremuri a acestei fun­ necomplete şi uneori tendenţioase. Numărul ultim, pe
daţiuni, ca în astfel de cazuri de mare nevoire şi de 1908, e închinat lui Şaguna. Dr. 1. Lupaş scrie un în­
notorică trebuinţă obştească, — să poată dispune — sufleţit articol despre „Anastasia Şaguna", iar dl N.
în baza unei hotăriri binechibzuite ce se va votâ Dobrescu un articol despre viaţa şi activitatea marelui
de ei nominal şi cu unanimitate: ca */s din venitele mitropolit.
fundaţiunii să se folosească în interes public româ­ * „Convorbiri critice" a fost susţinută cu multă
nesc, aşa după cum ei vor dispune, fără considerare îndărătnicie de dl Mihail Dragomirescu. Dintre scriitorii
la dispoziţiunile stabilite ale fundaţiunii prezente! grupaţi în jurul acestei reviste pomenim, pe lângă
Mai bine ar fi, dacă toţi voitorii de bine ai înain­ marele Caragiale, pe dl Ein. Gârleanu, care cucereşte
tării noastre naţionale ar face donaţiuni libere. tot mai multă recunoaştere. Partea critică uneori cu
Din acest prilej atragem atenţiunea celor interesaţi aprecieri juste, e prea puţin clară şi nu destul
şi asupra unei deciziuni a comitetului central al „Aso- de obiectivă. Păcatul cel mai mare al acestei reviste
ciaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului e că exagerează valoarea începătorilor grupaţi din
român“, adusă acum trei ani. O reproducem textual: întâmplare în jurul ei. Direcţiunea, în ultimul număr,
„Asociaţiunea prin mijloace corespunzătoare, cum ne asigură că revista „a ieşit din perioada tinereţii
sunt s. ex. publicaţiuni sau conferinţe, să informeze combative..." „şi a intrat în vârsta bărbăţiei aşezate..."
publicul mare asupra piedecilor ce guvernul Ie pune în viitor va apărea odată pe lună şi sperăm că nu-şi
Asociaţiunii în timpul mai nou cu privire la adminis­ va desminţi bărbăţia.
trarea fundaţiunilor ce i s’au încredinţat şi să îndemne * „Sămănătorul" a reuşit să-şi piardă toate sim­
sprijinitorii Asociaţiunii şi mecenaţii poporului nostru, patiile, cu interminabilele şi profeticele articole poli­
ca fondurile ce eventual vor voi să i le predea în tice, cari, astăzi, sunt tot atâtea anachronisme şi din
viitor pentru trebuinţele noastre culturale să i le în­ cari nu lipseşte nici evlavia unei religiosităţi senile. E
credinţeze în formă de donaţiuni libere şi, dureros din cale afară că un ardelean a putut fi cu­
în fine, să-i asigureze, că comitetul Asociaţiunii va şti cerit pentru nişte teorii oligarhice deadreptul primej­
află întotdeauna căile şi mijloacele cele mai potrivite, dioase înaintării şi închegării noastre naţionale.
atât pentru realizarea intenţiunilor lor nobile, cât şi Politica nu o prea duce bine cu literatura. De obiceiu
pentru eternizarea numelui şi amintirii lor". („Tran­ politicianii cred că scriitorii sunt un lux pentru viaţa
silvania", An. 1906, Anale pag. 201). unui popor, iar scriitorii au cele mai rele păreri despre
Să nădăjduim că aceste îndemnări frumoase vor politiciani; îi cred oameni de prisos. Nu e deci de
găsi răsunet in toate inimile nobile. T. C. mirare, dacă toţi scriitorii au părăsit ogorul „Sămă-
nătorului" politic. Şi publicul a făcut acelaş lucru,
fiindcă cetăţenii sunt sătui de politică în practică, nu
Conferinţe în Bistriţa. în urma apelului făcut mai doresc să-i plictisească şi în teorie, mai ales când
de biroul central al Asociaţiunii, s’au început şi în Bis­ e împopoţonată cu atâtea citaţii alandala. „Sămănă­
triţa conferinţele pentru inteleginţă. In anul trecut au torul" totuşi va trăi, căci hambarele boiereşti au ne­
ţinut conferinţe: Dr. G. Tripon despre „Viaţa şi ini­ voie de astfel de sămănători de idei...
ţiativa"; 1. Corbu, două conferinţe din astronomia * „Viaţa Nouă" serveşte ambiţiile dlui Ovid Den-
poporală ; Dr. V. Seni, prof., „O călătorie peste Sem- suşianu. Ambiţiile nu sunt însă servite de talente li­
mering (cu proiecţiuni), publicată in „Gazeta Tran­ terare reale.
silvaniei"; C. Negruţiu, preot, „Din istoria Bistriţei" * „Viaţa Românească" e astăzi cea mai răs­
şi Dr. V. Drăgan despre „Formarea limbii române şi pândită revistă în România. Sprijinită de aproape toţi
studiul ei de astăzi." Aceste conferinţe se continuă, scriitorii români de seamă şi având colaborarea multor
completându-se cu serate muzicale şi declamaţiuni, oameni de valoare, „Viaţa Românească" e revista care
cum se face în Sibiiu. sintetizează astăzi puterea de creaţie literară şi pu­
*
terea de gândire a poporului nostru. Chiar şi parti­
Reviste şi ziare. „Convorbiri literare", revista ciparea — adeseori cu folos — a elementelor de ori­
boierilor din ţară, redactată de un fecior de ţăran, a gine străină la viaţa noastră intelectuală se reoglin-
reuşit să-şi menţină şi în cursul anului trecut aerele deşte pe paginile acestei reviste. Principiile ei politice
aristocratice şi rigiditatea organismelor in stingere. sănătoase, susţinute cu limpezime şi cu mult aparat
Gesturile ei îndrumătoare şi demagogia albastră au ştienţific, stăpânesc cea mai mare parte a opiniei