Page 23 - 1909-04

Nrul 4. 1909. i.i ■ - r " r .::z.. 95
publice din regat. Chiar şi la noi şi-a câştigat, cu Tot după „Luceafărul" traduce articolul d-lui Dr. E. M.
drept cuvânt, mulţi aderenţi. Cronicile despre toate Cristea despre pictura bizantină. Cuprinde două poezii
manifestaţiunile vieţii din România şi străinătate sunt de Eminescu, traduse de d-nii Teconţia şi Grigoroviţă;
scrise cu multă competenţă. Informaţiile despre viaţa un studiu al d-lui lorga despre influinţa saşilor din
Românilor de peste hotare sunt deasemenea conşten- Ardeal asupra poporului românesc; câteva zicători
ţios făcute. Viaţa dela noi, a Românilor din Ardeal, fiind traduse de dl C. Lacea şi alte articole de interes
vrednică de o mai mare atenţiune, informaţiile s’ar pentru români. Popularizarea culturei noastre printre
putea împărţi la mai multe persoane. — Partea artis­ cetitorii germani ai acestei reviste e vrednică de toată
tică accentuiază adeseori păreri juste (articolele dlui cinstea.
Baltazar). Partea critică literară a revistei sau se * In „Ţara Noastră" articole frumos scrise şi
mărgineşte la o critică socială a operilor de artă, foiţe foarte interesante şi bine îngrijite, cum n’au ce­
care e unilaterală şi uneori falşă, sau decade în im­ lelalte ziare dela noi. E cea mai bună foaie săptă­
presionism, care nu se potriveşte cu caracterul ei se­ mânală.
rios, întrucât nu e expresia unor suflete artistice. * „Munca". Iată o revistă pe care o salutăm
Impresionismul, cum e practicat, crează spiritul de din toată inima. S’a vorbit şi s’a scris mult despre
gaşcă. Ca mărturie cităm: „mă gândesc cu mâhnire cultura meseriaşilor noştri, arareori ne-a fost dat însă
la operile pe cari sunt silită (recenzentul e o femeie) să constatăm existenţa ei. Această revistă ne sur­
să le recenzez, în hula şi inzultele cetei de scriitori prinde deci cu atât inai plăcut, cu cât nimeni n’ar fi
nemulţămiţi şi bănuielile amare chiare ale prie­ crezut că meseriaşii noştri au ajuns la acea maturi­
tenilor mei, în cari, ca şi în toţi ceilalţi, spiritul tate şi conştiinţă culturală, ca să-şi poată crea şi sus­
de gaşcă e aşa de puternic înrădăcinat, încât ţinea singuri un organ de specialitate. Apariţia re­
nu vor să priceapă că această revistă, reprezintând vistei „Munca" e o dovadă că clasa de mijloc a po­
interese generale, avem toţi, dela cei mai însemnaţi porului nostru astăzi e destul de puternică, pentru
până la cei mai obscuri şi mai mărunţi, elementare a se cultivă şi întări din puterile ei proprii. Toate
datorii de cinste, de a nu ne servi de coloanele în reuniunile de meseriaşi au deci datoria să sprijinească
cari scriem, pentru interesele noastre de ură sau de această publicaţie, care se prezintă în condiţii bune
prietinie". („V. R.“ An. III. Voi. XI., p. 453). Păcat că din toate punctele de vedere. (Apare la Sassebeş
nici doamna recenzentă nu-şi dă silinţa să rămână cre­ odată pe săptămână; abonamentul 6 cor. pe an.) Noi
dincioasă acestor principii prea adevărate. îi dorim viaţă îndelungată şi stăruinţă Ia munca în­
* „Noua revistă română" până acum se impune cepută. Asupra cuprinsului ei vom mai reveni.
numai prin articole de sociologie ale dlui C. Rădulescu- T. Codru.
Motru. Partea literară lipseşte.
* în Iaşi mai apare „Arhiva" şi „Arta română", Ştiri. Ministrul de instrucţie publică din România
în cari se găsesc contribuţii de valoare la istoria a depus pe biroul Camerei un proiect de lege pentru
noastră culturală şi artistică. „Frăţia Românească", înfiinţarea unei „comisiuni istorice a României". Co­
„îndrumarea" şi „Revista din laşi" nu ştim dacă mai misia aceasta, subvenţionată din partea ministerului
apar. instrucţiei şi al cultelor, va avea însărcinarea de a
* La întâiu Ianuarie dl N. lorga a scos primul număr publică, în ediţii critice, cronicele româneşti, scrise
din „Neamul Românesc Literar", în care se publică de Români în limba română, slavă şi în oricare altă
şi câteva amintiri interesante şi vioaie din Ardeal. limbă. Pe lângă aceasta, comisia va puteâ publică
Poezii de I. U. Soricu, G. Rotică şi alţii. şi alte izvoare istorice româneşti, documente interne,
* Revista „Ramuri" din Craiova se strâdueşte să inscripţii şi cronici străine cari se ocupă exclusiv cu
fie folositoare mişcării noastre culturale şi literare. ţările române etc.
* „Răvaşul" din Cluj continuă să apară cu contri­ * In numerile viitoare vom publică nuvela „Se­
buţii istorice-culturale vrednice de luare aminte. îşi ceta" de C. Sandu-Aldea şi o copertă nouă lucrată
dă silinţa să fie în curent şi cu mişcarea literară, pe de dl arhitect A. Clavel.
care de obiceiu o priveşte printr’o prismă religioasă. * Reuniunea berlineză de femei „Lyceum Club" a
Informaţiile culturale sunt călăuzite de convingeri organizat în Berlin o expoziţie internaţională de artă
clericale, mai ales catolice. Desigur pentru viitorul poporală şi industrie casnică sub înaltul patronagiu
poporului românesc s’ar putea găsi şi alte principii al M. S. Regina României.
de viaţă mai superioare, pe cari ar trebui să le propo­ Toate ţările europene au expus lucruri admirabile
văduiască nu numai preoţimea ci orice cărturar lumi­ şi o deosebită sensaţie a produs secţia românească.
nat. Pe lângă bucăţi de A. Ciura şi I. Agârbiceanu, Societăţile din România: „Principesa Maria", „Albina"
colaboratorii statornici ai „Luceafărului", mai publică „Ţesătoarea", „Furnica", „Munca" şi altele expun cu­
poezii de A. Cotruş, Dafin şi I. Roşioru. Traducerile sături, ţesături şi costume naţionale cari fac admi­
acestuia din urmă sunt reuşite. Revista mai păti­ raţia tuturor vizitatorilor iar comandele nu mai au
meşte şi de slăbiciunea pasivităţii politice. sfârşit. Sunt expuse şi diferite obiecte de gospodărie,
* Ultimul număr din „Die Karpathen" reproduce sculptate în lemn, furci, ploscute, linguri, bâte... apoi
după „Luceafărul" cupola, îngerii şi pe evangelistul oale, blide, ouă încondeiate şi altele. Şi români din
Marcu de Oct. Smigelschi din catedrala din Sibiiu. Bucovina au expus mobile şi covoare, numai despre