Page 3 - 1909-04

LUCEAFĂRUL

REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Colaboratori: I. Aclam, I. Agârbiceanu, Andreiu Bârseanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. I. Borcia,
Dr. T. Brediceanu, I. Ciocârlan, V. Cioflec, Al. Ciura, Maria Cunţan, I. Duma, Elena Farago-Fatma,
O. Goga, Enea Hodoş, Dr. I. Lupaş, Dr. G. Murnu, H. P. Petrescu, Ecaterina Pitiş, M. Sadoveanu,
C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu, I. U. Soricu, Caton Theodorian.

Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.

Unirea.

La 24 Ianuarie v. s’au împlinit 50 de ani, vor serba în România, mai curând decât ne
de când dincolo de Carpaţi răsună, într’un aşteptăm, şi aceasta a doua Unire. Glasul
glas de însufleţire şi de sărbătoare, hora nemulţumiţilor şi potrivnicilor de astăzi vor
u n i rei. Abia acum, după o jumătate de veac, rămânea, ca şi cele de-acum o jumătate de
când lira poeţilor şi visătorilor politici în­ veac, nişte tânguiri ale bolnavilor ce nu vor
cearcă să ne sălăşluiască în suflete credinţa să înţeleagă premenirea şi întinerirea vieţii.
altor uniri, ce mai sunt de îndeplinit în sânul Şi binefacerile acestei întineriri le vor simţi
poporului nostru, înţelegem pe deplin însem­ toţi ceice se ’nchină Stăpânului acestei lumi
nătatea acelui act măreţ pe care l-au săvârşit în aceeaşi limbă, pentru a-i isbăvi de păcatul
tinerii entuziaşti de acum 50 de ani. neputinţei din trecut. Cultura românească îşi
Un neam, care a dat dovadă că e în stare va îndrepta sborul spre înălţimi, de unde va
să trăiască clipe de înălţare şi de întinerire fi zărită şi recunoscută de popoarele pămân­
sufletească, cum a fost cea a primei Uniri, tului, cari au ţinut-o încătuşată atâta vreme
are dreptul să nădăjduiască într’un viitor mare, în lăcaşurile întunerecului. Sufletul românesc,
care-i va cere întreaga lui putere de viaţă ca un Făt-Frumos din poveşti, vrăjit în cine
pentru a putea fi o podoabă a omenirii şi a mai ştie ce animale târîtoare şi aruncat în
naturii ce l-a creat. robie, se va renaşte în toată frumuseţea lui,
La 1859, ideile naţionale, răsărite aici în în toată vigoarea lui, pentru a-şi cuceri locul
Ardeal, şi ideile de premenire ale civilizaţiei de cinste ce i se cuvine în istoria omenirii.
din apus au ajutat neamul nostru să serbeze Noi, ceice ne numărăm zilele sub sceptrul
cea dintâi Unire. Prin ea s’a pus numai o piatră altor împărăţii, vom fi mândri, când România
de temelie României de mâne, care are lipsă de va ajunge să prăznuiască şi această sărbătoare.
muncă conştientă şi de multe jertfe pentru a în rugăciunile noastre de seara şi de dimi­
astupă toate prăpăstiile, cari îi mai ameninţă neaţa să cerem celui Atotputernic să ne ţină
viitorul. A dură puntea de unire între egoismul în viaţă până când va sosi şi această zi de
claselor stăpânitoare şi ţărănimea lui Moş făgăduinţă.
Ion Roată va fi poate cea mai mare operă Iar noi, aici acasă, prin fapte şi prin muncă
a zilelor noastre. Generaţia tânără de astăzi, stăruitoare să ne dăm silinţa a săvârşi aceeaşi
ca şi cea de acum 50 de ani, luptă din răs­ unire între domni şi ţărani, pentru a ne face
puteri ca să dea întrupare acestei a doua vrednici de cinstea şi de dragostea României
Uniri, tot aşa de grea şi de însemnată ca şi de mâne.
cea dintâiu. Ideile democratice din apus şi Aşa să ne ajute Dumnezeu!
naţionalismul larg din vremile noastre de sigur Oct. C. Tăslăuanu.