Page 10 - 1909-05
P. 10
Xrul 5, 1909. LUCEAFĂRUL 107
Scrisori din Paris.
Salonul de Toamnă. cari văd ultima expresie şi „desăvârşita de
Cea mai importantă din ultimele mani- săvârşire" a artei moderne în îndrăsneala de
festaţiuni artistice a fost expoziţia a şeasa a picta o bluză albastră sau un frac negru!
a Salonului de Toamnă. Desbrăcând zdrenţele şcoalei pentru a se
Acum e prea departe de noi, ca să-i putem premeni la izvoarele naturii, artiştii n’au re
face o dare de seamă amănunţită, de aceea nunţat la mândria de a exprimă, cu elemen
ne-ain gândit să insistăm asupra problemelor tele plastice, viaţa lor internă, acest vis divin,
artistice pe cari le-a realizat această expo care-i leagă de precedesorii lor şi care le
ziţie; asupra valorii şi vitalităţii acestor pro tălmăceşte viitorul. Unii dintre ei au putut
bleme. Şi ne vom da silinţa să le tratăm în să se zăpăcească o clipă, să se exalte până
câteva repriviri scurte şi cuprinzătoare. la beţie de fanfarele colorate ale vieţii exte
Se zice şi istoria celor din urmă o sută rioare. Această iluzie a putut stăpâni o ge
de ani pare a întări această afirmaţie că neraţie sau două. Mi se pare, chiar că im-
arta plastică din Franţa a trecut, pe o că presioniştii au crezut că trebue să jertfească
rare aproape dreaptă, dela convenţiunile şi luniinei creerul lor şi partea spirituală a sen
idealurile negative academice la adevărul na sibilităţii lor.
turii, la realitatea vieţii. Aceasta o vedem Dar artiştii noştri de astăzi au tras învăţă
atât în sculptură cât şi în pictură, cari pă turi din toate aceste greşeli. Ele au fost ne
răsind încetul cu încetul „canoanele" gre cesare: ceice le-au săvârşit dintr’un sentiment
ceşti, se interesează tot mai mult de înfăţi de idolatrie servilă pentru natură, au pre
şarea modernă a oamenilor şi a lucrurilor. gătit elemente noi, noi mijloace de realizare
Artiştii, totuşi, nu cutează să reproducă ime tinerilor măestri în viaţă: aceştia priviră na
diat ceeace li se înfăţişează ochilor. Se ho tura cu o mândrie plină de dragoste şi în
tărăsc numai cu încetul, cu sfială, cerând loc de a se uită pe ei înşişi în faţa ei, o si
mai întâi realităţii să fie pitorească şi mer lesc să le slujească planurile.
gând să o caute în afară de atmosfera lor După dibuiri, încercări pătimaşe, chiar şi
natală, în Algeria, în Italia, în Orient. Această dureroase uneori, i-am văzut, în acest ultim
înapoiere în spaţiu este, pentru ei, în faţa salon, luându-şi, fără şovăiri, o hotărîre. Fo-
publicului obicinuit cu podoabe clasice, un losindu-se de toate descoperirile anterioare,
fel de scuză că au renunţat la înapoierea profitând de impresionizm fără să fie încă
în timp. Dar urmaşii lor merg mai departe, tuşaţi de el, întorcându-se la Primitivi, fără a
sau mai bine zis — mai aproape. Ei în- dispreţul învăţăturile Renaşterii, prin opere,
drăsnesc să exprime viaţa de toate zilele în dintre cari multe sunt admirabile, au pro
tipuri, în costume şi în peripeţii imediat ve clamat concluzia, pe care o cereau premi
rificabile. Şi aceasta înseamnă sosirea realis sele pregătite de atâţia ani; această concluzie
mului lui Courbet în pictură, care e puţin este că arta mare trăieşte prin stil şi com
înaintea realismului literar al lui Zola. Apoi poziţie, nu prin imitaţie, şi că compoziţia
isbucni i m p r e s i o n i s m u l , care purcede şi stilul au drept obiect logic: decoraţiunea.
din dorinţa de a zugrăvi natura întocmai Astfel de concluziuni ne dau, nu prin ma
aşa cum este, surprinzând procedeurile sale nifeste oratorice, ci prin opere dnii: Maurice
elementare şi substituindu-le la artist ori Denis, Rene Piot, Dufrenoy, Pierre Girieud,
cărei invenţiuni, oricărei iniţiative personale. Pierre Laprade, O. Friesz, Deltombe, Derain,
Iată aparenţa lucrurilor. Adevărul lor adânc O’Counov, Diriks, de Mathan, Ronault,Maufra,
e ceva mai complicat. Un lucru e sigur, că Verhaeren, Jeanis, Van Dougen, Manguin,
un desgust instinctiv, unanim i-a înstrăinat, Alcide Le Beau, Emile Roustan, Andre Al-
încă de mult, de minciuna academică pe artiştii bert, Charles Lacoste, Jean P u y . . .
vrednici de acest nume. Dar se înşală criticii, Nimenea dintre cei informaţi nu poate să