Page 19 - 1909-05

116 LUCEAFĂRUL Nrul 5, 1909.

„El poate, cu bar,ii ce-i capătă, — zisei — Am să spun, că l-am pierdut!" răs­
tot eu, să-şi cumpere ceva lucru de folos, punsei nepăsător.
în sfârşit, el câştigă ceva. Mai mult n’a fost vorbă între noi despre
Am tăcut. ceas în ziua aceea; totuşi mi s’a părut, că
Ei, ce-i? bine-ai f ă c u t ! grăi la urmă David nu numai că mă aprobă — c i . . . oare­
David şi plecă la şcoală. După el pornii şi eu. c u m . . . chiar mă admiră. Ba zău!
Dar dacă te vor întrebă, unde-i ceasul? Trad. din originalul rusesc de E. Hodoş.
-r- se întoarse David cătră mine. (Va urma).
^5==s*î

C r o n i c ă .
Conferinţele şi seratele Asociaţiunei. Duminecă in conştiinţele precaute ale zilelor noastre clipe de
14 Februarie n. a avut loc a patra serată muzicală li­ admiraţie şi..., poate, câte-un indemn de bărbăţie. Şi
terară in sala Casei Naţionale. Programul alcătuit de dacă s’ar povesti cât mai des şi tot aşa de frumos
dna M inerva Brote a fost tot atât de bine ales trecutul nostru, desigur că generaţiile şovăitoare de
şi executat ca şi cele de pân’aci. astăzi ar nimeri mai uşor drumul popoarelor ce vor
1. „La Fileuse" de Raff şi „Olteanca" de I. Murăşan, să trăiască, păstrându-şi fiinţa, mândria şi cinstea na­
foarte bine executate de d-şoara Bard o şi, profesoară ţională. * T.
de pianu la Internatul românesc de fetiţe din Sibiiu. Premiile Academiei. Ca pretutindeni, unde sunt
2. „Ştefan Vodă şi codrul", baladă şi „Ştii tu mân­ oameni, şi în această instituţie a nemuritorilor se
dra", două cântări de G. Dima interpretate cu măe- furişează frământări de patimi şi ciocniri de interese.
strie şi căldură de d-na M. Cri şan. Ele se manifestează de câteori se alege un membru
3. „Rapsodia Românească" de Sahla, pentru vioară, nou şi decâteori se împart premiile. Mai ales la îm­
executată de dnul Creţu, care, aplaudat cu însufle­ părţirea acestora, nemuritorii din Academie au făcut
ţire, ne-a mai cântat şi o frumoasă Mazurcă de dese nedreptăţi nemuritorilor culturii şi artei româneşti.
Vieniavski. Intre cei neîndreptăţiţi e şi dl Al. Vlahuţă, care mai
4. „Aria" din oratorul Elie de Mendelssohn, cântată acum câţiva ani a fost trecut cu vederea la împărţirea
de puternicul basist, părintele Murăşanu, a fost premiului Năsturel de 12.000 Lei. Anul acesta d-sa
ascultată ca în biserică şi a impresionat adânc publicul. pune din nou la încercare dreptatea nemuritorilor, pre-
5. Dl Octavian Goga a cetit, cum nu se poate zentându-şi volumul „Din trecutul nostru" la
mai frumos, câteva din poeziile sale vechi şi mai acelaş premiu. Intre lucrările cari se prezintă la acest
nouă: „In munţi", „De demult", „Un Om", „Zile rele". premiu nu e nici una la înălţimea nemuritoarei opere
Rechemat de aplauzele însufleţite ale publicului re­ a dlui Vlahuţă. Să nădăjduim că Academia de astădată,
cunoscător, dl Goga a mai cetit duioasa poezie: „Dăs­ împlinind aşteptările opiniei publice româneşti, va da
căliţa" şi a încheiat cu „Oltul". premiul celui ce de mult eră vrednic de el. T.
6. Serata s’a încheiat cu frumosul terzet de Kreutzer *
din opera „O noapte în Granada" admirabil executat Conferinţele despărţământului Năsăud al „Aso­
de d-na Veturia Triteanu şi de d-nii Murăşan ciaţiunei". Profesorii dela liceul din Năsăud ţin şi în
şi Roşea. cursul iernei acesteia o serie de conferinţe publice
Acompaniamentul, ca întotdeauna, a fost susţinut în pentru intelectualii socieţăţii române de acolo. începute
chip artistic, desăvârşit de d-na Minerva Brote, în Noemvrie, conferinţele se vor continuă în fiecare
neobosita sprijinitoare a seratelor noastre. Sâmbătă după prânz până la finea lunei lui Martie. Cele
Duminecă, în 21 Febr. n., dl Dr. Ioan Lupaş, pro­ mai multe dintre ele sunt ilustrate prin proecţiuni de
fesor la seminarul Andreian, a ţinut conferinţa cu schiopticon. Cu ajutorul acestora a rezumat dl E.
titlul: „Doi ani din viaţa lui Şaguna". Cu multă Domide rezultatele cercetărilor astronomice din toate
intuiţie şi pătrundere adâncă a evenimentelor, cu o timpurile asupra fiinţei universului şi a corpurilor,
temeinică pregătire ştiinţifică până în cele mai mici cari fac parte din el, inzistând asupra sistemului so­
amănunte, dl Lupaş ne-a povestit rolul ce l-a avut lar; Dr. Valeriu Seni a descris o călătorie din Graz
Şaguna în anul 1848 şi 1849. Făcând o expunere con­ spre Viena peste pasul Semmering, arătând mai multe
cisă, cuprinzătoare şi limpede a situaţiei politice din vederi din romantica lui regiune. In conferinţa despre
cei doi ani şi zugrăvind frământările politice ale Ro­ revoluţiunea franceză dl Şt. Scridon a prezentat as­
mânilor pe timpul revoluţiei, dl Lupaş a scos în re­ cultătorilor o serie de icoane, ce înfăţişeau scene
lief iscusinţa diplomatică a lui Şaguna şi puterea lui sau persoane cari au determinat cursul vremilor acelora.
de prevedere. Conferinţa a fost ascultată cu o ade­ Fără proecţiuni de schiopticon a fost lucrarea d-lui
vărată pietate. Pilduirile acelor vremuri grele au trezit Dr. N. Drăgan despre importanţa studiilor clasice, în