Page 20 - 1909-05

Nrul 5, 1909. LUCEAFĂRUL 117
care a susţinut teza, că acestea sunt indispensabile bildung (Berlin NW. Liibeckerstr. 6), A. Pichlers
între materiile învăţământului secundar. Dl 1. Pecu- Witwe (Wien, V. Margaretenplatz 2) ş. a. Toate ca­
rariu a vorbit despre originea Românilor. Istorisind sele acestea comunică bucuros celor interesaţi seriile
cum au ocupat Romanii peninsula Balcanică şi Dacia, de diapozitive, pe cari le au, precum şi condiţiile de
expune ipotezele referitoare la soartea de mai târziu împrumutare.
a coloniştilor şi în deosebi stărueşte asupra conti­ Sperăm, că în viitorul cel mai apropiat vom pu­
nuităţii lor neîntrerupte pe locurile acestea. Dl V. teâ arătă şi tălmăci pe înţelesul tuturor şi icoane
Bichigean schiţează în conferinţa sa despre Shakcs- din trecutul de glorie al neamului nostru, precum şi
peare momentele de căpetenie din viaţa acestuia şi, frumseţile ţărilor locuite de Români şi momente vred­
făcând caracteristica operelor sale, se ocupă cu carac­ nice de toată atenţia din viaţa de toate zilele a ţă­
terele remarcabile ale acestora, arătând câtă realitate ranului nostru. Dr. V. Seni.
*
e întrupată în ele.
întrebuinţând schiopticonul va mai vorbi dl T. Şi- Asociaţiunea din Arad. In ziua de 11 24 Februarie
mon despre animalele cari vieţuesc în mare, dl Şt. şi-a ţinut în Arad adunarea generală „Asociaţiunea
Scridon despre Venezia, dl Bichigean despre Firenze, naţională aradană pentru cultura poporului român“, o
Roma, Napoli şi Dr. V. Seni despre călătoria sa prin instituţiune culturală românească importantă pentru
oraşele Germaniei de sud; iar fără să arate proec- ţinutul Aradului. înfiinţată cu un an în urma „Asocia-
ţiuni; dl E. Domide despre hârtiile de valoare şi ţiunii" din Sibiiu, Asociaţia aradană a avut să lupte
dl Dr. N. Drăgan despre raportul dintre limbă şi cu multe neajunsuri şi ani îndelungaţi a dormitat.
istorie. S’au plănuit apoi prelegeri pentru ţărani (Despre trecutul ei vezi „Luceafărul 1 ' an. 1907 p. 378).
cari se vor ţineâ in Duminecile şi sărbătorile din tim­ Acum pare că s’a deşteptat la o viaţă nouă.
pul primăverii şi a verii. Ţinta celor mai multe din „Simţesc adierea caldă a vântului de primăvară,
acestea va fi lămurirea diferitelor chestii economice a zis directorul Asociaţiei, dl Vasile Goldiş, în dis­
şi îndrumarea ţăranilor noştri la izvoare nouă de bo­ cursul său rostit din prilejul adunării, — aud baterea
găţie. lină a aripelor ce se pregătesc la zbor şi un simţ
Interesul pe care publicul, căruia îi erau destinate, cald de mulţumire mă cuprinde, când mă văd părtaş
l-a arătat faţă de singuraticele conferinţe ne îndrep­ la învierea veselă a Asociaţiunii naţionale din Arad...
tăţeşte să tragem concluzia, că mai atrăgătoare sunt Cu glasul tremurând de emoţiune vă strig: Înainte
cele predate liber şi ilustrate prin proecţiuni de cu Dumnezeu!"
schiopticon. Programul sării s’ar mai putea întregi cu Adunarea generală s’a desfăşurat in cadre largi şi
câteva piese muzicale, sau declamaţii, în feliul sera­ in prezenţa alor peste trei mii de români. A fost des­
telor aranjate în Germania din partea Societăţii pentru chisă, în numele P. Sf. Sale a episcopului Ioan Pop,
răspândirea culturii în popor. Cine a asistat cândva preşedintele de onoare al Asociaţiei, prin P. Cuv. Sa
la vre-una din acestea uşor îşi poate reaminti impresia protosincelul Roman Ciorogar, care a rostit câteva cu­
produsă de armonia înălţătoare, care răsăreâ din cân­ vinte calde şi bine simţite. Discursul directorului, dl
tecul intonat unison de cei de faţă. Aranjate în chi­ Vasile Goldiş, a făcut o impresie adâncă şi a fost sa­
pul acesta, seratele ar puteâ fi prilejuri de recreaţie lutat cu aplauze îndelungate.
spirituală şi de reculegere naţională pentru toţi inte­ „Astra" a fost reprezentată prin dl Emanuil Un-
lectualii noştri din diferitele centre şi împrejurimi ale gurianu, advocat în Timişoara, iar „Societatea pentru
acestora. Iar pentru tineret ar deveni, tocmai în urma crearea unui fond de teatru român" prin dl Procopiu
împrejurării că se poate ţineâ în orice timp, ocazii Givulescu, protopop în Radna.
bine folosite de conveniri sociale. După şedinţă a avut loc un banchet festiv, iar seara
Tot pilda Germanilor ne îndeamnă să recomandăm un bal strălucit.
cu tot înadinsul şcoalelor noastre, cărora împrejură­ Averea Asociaţiei arădane, cu finea anului 1908,
rile materiale le permit acest sacrificiu: să-şi câştige a fost de 19.491 coroane 08 fileri. Din prilejul adu­
câte un schiopticon, căci proecţiunile acestuia sunt mij­ nării generale s’au înscris un mare număr de mem­
locul cel mai potrivit, ca elevii să înţeleagă pe de­ bri noi, îmbogăţind averea Asociaţiei cu suma de
plin cele mai multe dintre materiile de istorie natu­ 4460 coroane.
rală, fizică, geografie şi istorie. Fundaţiunile noastre In cursul acestei ierni s’au ţinut mai multe confe­
de binefacere şi institutele de bani ar aduce jertfă rinţe în cadrele acestei instituţii.
însemnată şi bine primită pe altarul luminării masse- Păcat că această Asociaţie nu caută puncte de
lor mari ale poporului, dăruind şcoalelor sau Asocia- unire cu „Asociaţiunea".
ţiunei câte un aparat de proiectat. Poate generaţiile tinere vor fi mai pătrunse de un
Diapozitivele icoanelor se pot împrumută pe lângă spirit unitar de activitate şi vor uită ambiţiile jicnite,
o taxă de 4 7 cor. din bogatele depozite a mai de pe vremuri, cari au dat viaţă Asociaţiei arădane.
multor case, cum sunt: „Urania" (Budapest, IV. Sem- S.
melweis ut. 2), Rasofszky Bela (Nyitra, Vârmegye *
ut. 2), Ed. Liesegang (Diisseldorf, Germania, Vol- Din Bistriţa. Acest orăşel, cu o inteligenţă româ­
merswertherstr. 21), Adolf Otto (Neubukow i. M., nească compactă şi solidară, de un şir de ani e într’o
Germania), Gesellschaft fur Verbreitung von Volks- activitate neobosită. Toate reuniunile, societăţile şi