Page 21 - 1909-05

118 LUCEAFĂRUL Nrul 5, 1909

tovărăşiile înfiinţate in cursul anilor, sub hărnicia şi construirea unei scene în sala festivă a Internatului.
zelul conducătorilor şi membrilor ei, progresează şi Actualul director, dl profesor Luţia, care în scurt timp
sunt chezăşia unui viitor promiţător. ne-a dovedit cât de mult putem aşteptă dela d-sa,
Două institute financiare: „Coroana" şi „Bistri(ana“ a îngrijit ca scena să fie cât mai in grabă terminată
sunt binefăcătoare pentru popor. Direcţiunea acestor şi fără mari cheltueli. Şi astfel azi avem însfârşit
două institute, trăind în armonie şi bună înţelegere, prima scenă românească în Cernăuţi, unde Rutenii au
cunoscând lipsele poporului, aduc cele mai rodnice de doi ani scenă iar Polonii au chiar două. Tot noi
servicii: economilor, plugarilor, meseriaşilor. Institutul la urmă.
„Coroana" a votat 200 coroane acelor invăţători cari Prima reprezentaţie pe scena internatului s’a dat
se vor angaja să facă cursuri pentru analfabeţi, şi vor în 3 şi 4 Faur a. c. în ambele seri publicul a fost
dovedi resultatele. „Reuniunea română de cântări", încântat de succesul comediei lui Alexandri „Doi morţi
condusă cu mult zel de Dr. Gavril Tripon, sufletul vii". Ne-am convins mai întâiu de inteligenţa tinerilor
vieţii sociale din Bistriţa şi iniţiatorul tuturor socie­ din internat şi de priceperea lor pe terenul acesta,
tăţilor culturale ce avem in acest orăşel, progresează apoi ne-am mai convins cu bucurie că şi publicul nostru
treptat. E de lăudat faptul că întreaga inteligenţă nu e încă de tot înstrăinat de arta naţională, deşi
română e înscrisă in comitetul acestei reuniuni şi îi începusem a crede aceasta, mai ales de când teatrul
dă atât sprijin moral cât şi material. Al doilea fruntaş municipal evreo-nemţesc din loc a atras prin operetele
harnic şi neobosit, Dr. Victor Onişor, un bărbat plin sale de senzaţie tot publicul românesc, cum de altfel
de iniţiativă şi energie, în ultima lună ne-a strins rân­ aud cu adâncă durere că se întâmplă şi în alte centre
durile într’o „Reuniune de cetire şi gimnastică", un fel româneşti.
de casină, care a fost o necesitate arzătoare a so­ Rolurile au fost susţinute parte de elevi ai liceului
cietăţii noastre. Dl Onişor se ocupă acum cu trans­ parte de studenţi şi de, 2 domnişoare din societatea
formarea „Societăţii cărămidarilor" în „Societate ac­ românească. Conducerea reprezentaţiilor şi dirigeare a
ţionară", care să se ocupe şi cu valorizarea artico­ cântărilor este a i se mulţumi dlui stud. teol. Em. Vasi-
lelor de lut. Despărţământul Bistriţa al „Astrei" a loschi. Tot dlui a compus şi melodiile cântecelor care
trecut printr’o schimbare însemnată. Zelosul ei secretar, au fost ascultate cu multă plăcere. Ce ne-a bucurat
Dr. V. Onişor, în urma ocupaţiei sale multilaterale şi mai mult a fost silinţa tinerilor de a reprezintă comedia
voind să fie disponibil şi folositor neamului şi pe alte cât se poate de credincios. D-şoarele Silvia S ca lat,
terene, a abzis de postul de secretar al desp. după talentată cântăreaţă, în rolul orfanei Tiţa şi d-şoara
ce timp de 9 ani l-a purtat cu multă vrednicie şi des­ Maria Tauber foarte originală în rolul Ferche-
toinicie. In locul lui s’a ales Dr. Iulian Pop, care zencei, precum şi dnii: Penteleiciuc (Ghiftui),
promite a fi demn urmaş al antecesorului său. Con­ Vasiloschi (Hagi-Flutur), Lazar (Egor), Lealin
ferinţele instructive şi distractive ale desp. se continuă (Talpă-Lată), Prodaniuc (Acrostihescu), Ioneţ(Câr-
cu multă însufleţire şi sunt foarte cercetate de inte­ cioc), şi-au interpretat de minune rolurile secerând
ligenţa noastră. S’au ţinut până acum 10 conferinţe. aplauzele publicului entuziasmat.
In ultima şedinţă s’a hotărît ţinerea de prelegeri po­ Dacă dnii Luţia şi Vasiloschi ar voi, am puteâ
porale şi la sate. S’a compus programa pentru 12 nădăjdui şi noi — să nu zic prea mult — s’avem o
prelegeri în diferite comune. Despre aceste Vă voiu trupă de diletanţi români în Bucovina. Talente ca ale
raportă ulterior. De ceea ce ducem lipsă, e un local d-şoarelor şi d-nilor mai sus amintiţi, ne-ar fi, cred,
acomodat, o sală mai măricică în care să se ţie toate o garanţie pentru început. Un Cernăuţean.
întrunirile noastre, conferinţe, adunări, căci cea dela ♦
Gewerbeverein, pe lângă că e friguroasă, costă bani Ştiri. „Asociaţiunea" publică concurs pentru Pre­
scumpi. Protopopul Gh. Domide ne-a venit însă cu miul Andreiu Murăşan, pe doi ani, de câte
un plan salutar, că din multele odăi din claustrul 300 Cor. La concurs se admite orice lucrare originală
bisericei ne va dură o sală şi mai multe odăi pentru de cuprins literar, tipărită în Ungaria în cursul anilor
toate reuniunile noastre, care plan s’a şi primit din 1907 şi 1908. Termenul e fixat pe ziua de 1 Mai a. c.
partea reuniunilor noastre. E. A. C. * In Gherla s’a înfiinţat un nou despărţământ al
*
Asociaţiunii. Nădăjduim că va răsări soarele culturii
Prima scenă românească în Cernăuţi. Despre româneşti şi în acest centru până acum uitat de Dum­
„Teatrul românesc" din Bucovina a scris odată dl G. nezeul neamului nostru.
Tofan în „Viaţa românească" dela Iaşi. în raportul dlui * Pe lângă marele artist Coquelin Aîne şi neîntre­
nu s’au amintit însă încercările de reprezentaţii teatrale cutul monologist Coquelin Cadet, Franţa a mai pierdut
ale elevilor din „Internatul român" din Cernăuţi, luna trecută şi pe unul dintre cei mai cunoscuţi scrii­
fiind acestea prea neînsemnate spre a fi amintite în- tori ai săi, pe Catul le Mendăs, născut la Bordeaux
tr’un raport despre artă. încercările acestea modeste în 1841. Dintre operile sale cele mai cunoscute sunt:
au fost însă atât de norocoase încât azi ne fac să „Legenda Parnassului Contimporan" în care
nădăjduim mult pentru viitor. spune origina şcoalei parnassiene; „Căpitanul
Fostul director dl Dim. Cărbune; încântat de reuşita Fracasse"; „Zo’har"; „Mamele duşmănite" ş. a.
comediei „Iorgu dela Sadagura", jucată de tinerii Popularitatea cea mare o datorează însă poeziilor
din internat, a procurat mijloacele necesare pentru sale. Forma admirabilă a versului l-a făcut să se dis-