Page 24 - 1909-05
P. 24
LUCEAFĂRUL
REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Colaboratori: I. Adani, I. Agârbiceanu, Andreiu Bârseanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. I. Borcia,
Dr. T. Brediceanu, I. Ciocârlan, V. Cioflec, AL Ciura, Maria Cunţan, I. Duma, Elena Farago-Fatma,
O. Goga, Enea Hodoş, Dr. I. Lupaş, Dr. G. Murnu, H. P. Petrescu, Ecaterina Pitiş, M. Sadoveanu,
C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu, I. U. Soricu, Caton Theodorian, Gh. Tulbure.
Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.
Coloniile macedo-române din Ungaria şi tinereţa
metropolitului Şaguna.*)
i. toare, la care să ia parte trupeşte şi sufle
Doamnelor şi Domnilor, teşte toţi aceia, pentru cari a trăit, a muncit
In preajma sfintelor sărbători ale Naşterii şi a murit şi mai pretinde în sfârşit, ca opera
Mântuitorului, cari le-am prăznuit în zilele lui s’o cuprindem şi s’o desvălim prin slova
trecute, s’a împlinit tocmai un veac dela tipariului în toată măreţia ei covârşitoare,
naşterea aceluia, care a fost nu numai o po întrucât ne vom achită de această datorinţă
doabă aleasă a bisericii noastre ortodoxe, ci o va dovedi anul iubilar, în care am păşit
o glorie strălucită a întregului neam româ şi căruia i s’au rezervat, pe cât ştim, unele
nesc: a mitropolitului Şaguna. serbări în stil mai impunător.
Purtătorii condeiului şi câţiva fruntaşi de înainte de ce ne-am învrednici însă de
inimă ai vieţii noastre intelectuale au găsit aceste serbări, credem, că săvârşim un frumos
în momentul acesta, fără îndoială, cel mai ni act de pietate, când una din seratele literare,
merit prilej de a aduce amintirii marelui ie- cari se urmează în casa „Asociaţiunii" noastre,
rarch prinosul de recunoştinţă al neamului, o vom închină amintirii lui Şaguna.
parte prin elogioase articole de ziare, parte Iertfa aceasta o cer dela noi, în afară de mo
prin felurite serbări comemorative. mentul iubilar, în primul loc meritele netăgă
Trebue să recunoaştem însă, că oricât de duite ale mitropolitului Şaguna în jurul acestei
frumos am scrie şi am cuvântă despre Şa instituţiuni. Cine nu ştie, că episcopul Şaguna
guna, din prilejul acesta, şi oricâte statui a fost cel dintâi, care a îmbrăţişat idea „Aso
i-am fi ridicat în sufletele noastre, încă nu ciaţiunii" şi a întreprins paşii de lipsă pentru
ne-am manifestat, în chip vrednic, admiraţia înfiinţarea şi organizarea ei, ilustrând pentru
şi pietatea, cu care datorăm faţă de activi toate timpurile scaunul ei prezidial ? Ne îm
tatea publică a acestui arhiereu, mare prin plinim aşadar o înaltă datorie, când din pri
înălţimea idealelor, cari i-au călăuzit faptele, lejul împlinirii unui veac dela naşterea lui,
mare prin rodnicia isprăvilor sale pe toate vom lăsă să răsune şi între păreţii acestui
terenele vieţii obşteşti şi mare prin cură palat al culturii româneşti numele lui Şa
ţenia dragostii de jertfă pentru înălţarea po guna, cel strâns legat de aşezământul acesta
porului său. şi nedespărţit de toate mişcările culturale,
Numele lui Şaguna pretinde dela noi, ca pornite la noi pe vremea păstoririi sale.
aniversarea centenarului naşterii sale s’o prăz- Acesta e momentul, care îndreptăţeşte şi
nuirn în forma unor serbări largi şi înălţă- împrumută obiectului conferinţii noastre o
notă de actualitate.
') Conferinţă ţinută in sala festivă a muzeului „Aso-
ciaţiunii" din Sibiiu, în 31 Ianuarie a. c. *
1