Page 4 - 1909-05
P. 4

Nrul 5, 1909.              LUCEAFĂRUL                        101
         sus,  ne  vom  mulţumi  cu  o  singură  parte  din
         viaţa  lui,  cu  un  singur  punct,  i-am  putea  zice.
         Punctul  acesta  ne  vom  strădui  să-i  înfăţişăm
         însă  într’o  lumină  cât  mai  completă  şi  mai
         intensivă.
          Voim  să  expunem,  anume,  câteva  conside-
         raţiuni  mai  deaproape  asupra  originii  lui  Şa-
         guna,  în  special  asupra  m  e d i u l u i   s o c i a l ,
         din  care  a  răsărit  şi  în  mijlocul  căruia  şi-a
         petrecut  copilăria  şi  tinereţa.  în  consecinţă
         vom  încercă  să  scoatem  la  iveală  factorii  in­
         terni  şi  externi,  cari  au  contribuit,  în  prepon-
         deranţă,  la  formarea  caracterului  şi  i n d i v i ­
         d u a l i t ă ţ i i   s a l e   s u f l e t e ş t i .
          Şi  dupăce  ştim,  că  Şaguna  a  fost  vlăstarul
         unei  distinse  familii  de  comercianţi  macedo­
         români  din  Mişcolţ,  va  trebui,  în  chip  firesc,
         să  aruncăm  înainte  de  toate  o  reprivire  asupra
         coloniilor  macedo-române,  cari  au  dăinuit  o
         bună  bucată  de  vreme  în  ţara  noastră.  Aceasta
         nu  numai  din  simplul  motiv,  că  familiile  ma­
         cedo-române  din  Ungaria  au  meritul  netre-
         cătorde  a  ne  fi  dat  pe  un  Şaguna,  ci  în­
         demnaţi  mai  vârtos  de  r o l u l    î n s e m  n a t ,    Gropeanu: La pian.
         care,  cum  vom  vedeâ,  l-au  avut  aceste  co­
         lonii în istoria noastră culturală.  oraşe,  amestecaţi  cu  Greci,  Turci,  Bulgari,
                        *                 Albanezi,  în  sfârşit  cu  toate  soiurile  de  po­
            Doamnelor şi Domnilor,        poare,  care  s’au  îngrămădit  în  peninsula  bal­
          Sub  numirea  de  Macedo-români  sau  Ară-   canică,  pare  că  anume  pentru  a  da  de  gândit
         mâni  e  cunoscută  ramura  cea  mai  de  mea-   diplomaţilor Europei.
        zăzi  a  neamului  românesc,  locuitoare  în  păr­  Fără  să  încercăm  aici  o  descriere  etno­
        ţile  centrale  din  peninsula  balcanică.  Se  mai   grafică  a  Macedo-românilor,  ne  mărginim  a
        numesc  şi  „Ţinţari“  pentru  deasa  între­  constată  numai  faptul,  că  ocupaţiunea  lor  de
        buinţare  a  sunetului  „ţe“  în  loc  de  ce,  ci,   căpetenie  a  fost,  în  toate  timpurile,  co­
        iar  Grecii  îi  numesc  în  termen  de  batjocură   rn  ere  i u l .   Cauza  e  firească.  împrejurarea,  că
        „Cu  ţ  o  vI  ach  i“,  adecă  vlachi  şchiopi.  Nu­  nu  locuiesc  un  teritoriu  compact,  care  să-l
        mirea  de  macedo-români  însă  nu  ne  dă  ideea   cultive,  şi  că  chiar  unde  se  pot  ocupă  de
        cea  adevărată  despre  situaţiunea  lor  topo­  agricultură  o  consideră  înjositoare,  cum  şi
        grafică,  câtă  vreme  e  ştiut,  că  majoritatea   faptul,  că  păstoritul,  singura  ocupaţiune  mai
        lor  nu  locuieşte  în  Macedonia  lui  Alexandru   rentabilă,  nu  e  în  stare  să-i  susţină,  i-au  în­
        cel  mare  de  pe  vremuri,  ci  e  răsfirată  mai   drumat,  în  chip  firesc,  la  negoţ.  Păstoriul
        ales  pe  coastele  şi  văile  Pindului,  aparţinător   macedo-român,  dacă  doreşte  să  asigure  co­
        Thesaliei  şi  jEpirului  grecesc.  Adevărat,  că   piilor  săi  o  existenţă,  e  silit  să-i  trimită  la
        şi  în  Macedonia  propriu  zisă  trăieşte  o   oraş,  unde  ca  ucenici  de  prăvălie  pot  să
        poporaţiune,  după  rassă  şi  limbă,  română,   înveţe  limbile  străine  şi  cu  timpul  să  devină
        aceştia  se  numesc  însă  Megleniţi  sau  Megleno-   negustori.  Astfel  se  explică,  cum  toţi  Macedo­
        Români  şi  se  deosebesc  esenţial  de  Arămâni   românii  vorbesc  cu  aceeaşi  uşurinţă  greceşte,
        în  dialect,  în  port  şi  chiar  în  fizionomie.  Şi   turceşte  şi  bulgăreşte  şi  cu  ajutoriul  acestor
        de  fapt  aceştia  sunt  adevăraţii  Români  ma­  limbi  poartă  comerciu  în  toate  părţile  răsă­
        cedoneni. Ei trăiesc împrăştiaţi prin sate şi  ritului până prin Cairo şi Alexandria. De
                                                                     l*
   1   2   3   4   5   6   7   8   9