Page 16 - 1909-06
P. 16

1 :?<>                     lforafXrul                  Nrul 6, 1909.
           r                                           de  scufă  rotundă  de  postav  albastru
                                                       şi  cu  vipuşti  roşii  pela  cusături.  Şi
                                                       sub  degetele  lor,  coardele  încep  să
                                                       povestească domol şi prelung, parc’ar
                                                       spune  despre  tainele  codrilor  mul-
                                                       comiţi  şi  întunecaţi,  despre  o  slabă
                                                       rază  de  soare  furişată  când  şi  când
                                                       din cerul posomorit!
                                                         Se  închipuesc  petreceri  ţărăneşti
                                                       după  obiceiurile  diferitelor  ţinuturi
                                                       şi  privitoare  la  felurite  serbări  pe
                                                       care le ţine poporul.
                                                         Când  este  să  se  serbeze  vr’un
                                                       eveniment  însemnat  —  mai  ales  de
                                                       cătră  şcolărime  —  tot  Skansen  este
                                                        locul  unde  se  ţine  serbarea.  Chiar
                                                       acum  sosind  exploratorul  Tibetului,
                                                        Sven  Hedin,  s’a  organizat,  de  cătră
                                                        şcoalele  primare  din  Stockholm,  o
                        Din Skansen: Muntele renilor.
                                                       petrecere  în  cinstea  lui  la  Skansen.
                                                       Acolo  mii  de  copilaşi  şi  fetiţe,  dupăcc
           chiar  sunt  unele  care  sunt  curate  hore  cu  strigături   cântat  şi  au  jucat,  au  ascultat  pe  marele  explorator,
            cam aşa:                         care,  urcându-se  pe  un  bloc  de  piatră,  le-a  vorbit,
                 „Cât eşti tu de frumoasă,   pentru  puterea  înţelegerii  lor,  despre aceea  ţară  a  po­
                 Cât eşti de drăgăstoasă,    veştilor ciudate.  *
                 Prin grai nu pot să spun;     Cred  că  este  inutil  să  mai  insist  asupra  însemnă­
                 După tine-s nebun!
                 Dar____ iacă te schimb cu alta!" 1 )  tăţii  acestei  minunate  instituţiuni,  căci  fiecare  işi  poate
                                             închipui  de  cât  folos  ar  fi  aşa  ceva  pentru  „neamul
             Vin  apoi  lăutarii,  „vechii  lăutari  care  cântau  precum   românesc",  în  sânul  căruia  se  află  —  mai  ales  în  cla­
            învăţaseră  dela  izvoare,  dela  păduri  şi  dela  pasări"   sele  înstrăinate  mulţime  de  elemente  centrifuge,
            purtând  nişte  haine  lungi  de  culoare  albă-gălbuie  şi   cărora nu le place nimic ce e românesc.
           cu  şireturi  roşii  pela  tivuri.  în  picioare  poartă  pan­  Ar  fi  deci  să  fie,  in  oricare  parte  a  regatului
            tofi  de  lemn  cu  ciocoţi  roşii.  Ciorapii  lungi  până  la   chiar  la  Bucureşti  —  o  grădină  în  care  intrând  cineva
           genunchi  îi  au  de  asemenea  tot  roşii.  Ciocoţii  mari  le   să  iese  cu  sufletul  înălţat,  nu  ca  acum  când  intri  în
           atârnă până aproape de glesne. Pe cap poartă un fel  Cismigiu  găseşti  mulţime  de  netrebnici  cari  îşi  odih­
                                             nesc  trândăvia  pe  bănci,  ori  pungaşi  cari  se  ascund
             ') Svenska Folksmelodier, voi. I, p. 35.  de poliţie.
                                                                    D. N. Ciotori.

                                       S  o  n  e  t  .
                   M’alintă noaptea ’n basme fermecate,   Cu  şoapte  line  somnul  mă  cuprinde
                   in geamuri sună picurii de ploaie,   Şi-atâtea  gânduri  tainice  mă  chiamă
                   Sub vântul greu castanii se îndoaie.   Şi umbre dulci din vremuri legendare.
                   Prin horn s’aud vuiri neîncetate.
                                               Un dor de drum în piept mi se aprinde,
                   Pe cărăruia vremilor uitate   Un dor de satul meu, de dulcea mamă
                   Mă duc pribeag cu dorul de văpaie   Şi-adorm cu gându ’n vremuri viitoare.
                   Şi-un dulce chip cu buclele bălaie             A. Cotruş.
                   Mi-apare ’n tainica singurătate.
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21