Page 21 - 1909-06

Nrul C,' 1909. LUCEAFĂRUL UV

Comitetul central al „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului":
N. losif. A. Cosciuc. V. Tordâşianu. Em. Verzar. P. Dragits. Dr. I. Iancu. R. Simu. Dr. L. Borcia.
I. Popescu. Dr. I. Stroia. I. Chirca. P. Lucuţa. Dr. V. Stan. Teodor Andteiu.
de inimă şi iubire de oameni se răspândiseră „Pe toţi exilaţii i-aduc acum îndărăt din
unele ştiri frumoase, urcă tronul. Vestea Siberia, şi pe fratele legor, probabil, nu-1 vor
aceasta irită pe David grozav: putinţa reve­ uită!" repetă el, frecându-şi încet manile, tu­
derii, a unei apropiate revederi, a părintelui şind în aceeaş vreme, ca şi când s’ar teme.
său, i se ivi îndată. Şi tatăl meu se bucură. Trad. din originalul rusesc de E. Hodoş.
(Va urmă.)

Dări de seamă.
M. Sadoveanu: Oameni şi locuri, Seria l„ Edit. iar penultima este scrisă în 1898, o bucată de primă-
„Minerva". Bucureşti 1908. tinereţe...
Dacă ar fi să se pună un motto în fruntea acestui întovărăşind pe autor prin aceste sfinte lăcaşuri,
volum, aş pune, cu toată dreptatea, cred, chiar cuvin­ cari poartă pecetea altor vremuri, ne simţim şi noi
tele autorului dela începutul volumului: „Cu oarecare înălţaţi sufleteşte în faţa mormintelor Voevozilor „dă­
ruşine mărturisesc, că am o deosebită dragoste pentru tători de legi şi datini", şi împărtăşim revolta auto­
rămăşiţele acestea ale barbariei din trecut". rului, când vedem, cum „civilizaţia" noastră, în goana
Rămăşiţele aceste ale barbariei din trecut, mănă­ ei nebună, nesocoteşte sfinţenia şi taina gloriei stră­
stirile şi călugării din dulcea Moldovă, cu tot alaiul moşeşti. “Mănăstirea lui Alexandru-cel-Bun azi-mâne
de scumpe şi nepreţuite amintiri istorice, cari le îm- nu va mai avea nici un rost; în locul ei vor lucră cu
prejmuesc ca o apot&zăî constitue partea de forţă a vrednicie câteva maşini, zvârlind până departe stri­
volumului de faţă, care e numai cel dintâi din serie. gătul invingător al muncii... „Locurile aceste ne mişcă
Trei-patru bucăţi sunt doar, cari nu aparţin deadreplul mai ales prin suferinţele celorce au trecut
acestui ciclu (Istoria unei pălării, Iarmaroacele Sftului pe aici altădată; amintirile dau glas vânturilor,
llie, La Ciohorăni, Istoria pe scurt a târgului Paşcani) dau fiinţă strecurărilor de neguri".
dar şi aceste ne interesează mai de aproape prin faptul, Dar nu întrerupe brusc autorul, în faţa „civilizaţiei"
că cea din urmă e în legătură cu copilăria autorului, ce se îmbulzeşte şi în aceste ferite lăcaşuri a vre-