Page 23 - 1909-06

Nrul 6, 1909. LUCEAFĂRUL 143

Celce a dovedit convingător teoria descendenţii a fost descendenţii a fost aplicată şi la om. Darwin a pre­
Charles Darwin, născut la 12 Febr. 1809, în Shrewsbury supus că şi omul s’a născut dintr’o formă interme­
(Anglia) din o diară între maimuţă şi om. Cercetările de astăzi dove­
familie, care desc, cu multă putere de convingere, înrudirea omului
dăduse două cu animalele. După teoria biogenetică a lui Haeckel,
generaţii de omul, ca orişicare animal, în desvoltarea lui indivi­
naturalişti. La duală, ca făt, recapitulează desvoltarea întregei vieţi
vârstă de 22 animalice. (Ontogenia-Filogenia).
ani, fără să fi S’au făcut studii întinse, pentru a se dovedi, din punct
făcut studii de vedere anatomic, fiziologic şi psichologic că omul
speciale, plea­ nu e decât o formă perfecţionată a regnului animal.
că cu vaporul Teoria evoluţiei s’a aplicat chiar şi la filologie şi
„Beagle“, în- la literatură. Şi aici există o luptă pentru traiu şi
tFo călătorie o selecţiune naturală. Unele genuri literare (epopea)
de 5 ani, în pier, ca să dea naştere la altele (romanul). Teoria
jurul pămân­ evoluţiei in literatură a fost susţinută de criticul francez
tului. Singur Ferd. Brunetiere. O. C. T.
ne spune: „că­ *
lătoria cu O reuniune harnică. „Reuniunea română de agri­
„Beagle" afost cultură din comitatul Sibiiului" a împlinit 20 de ani
cel mai însem­ de muncă stăruitoare şi rodnică. Activitatea acestei
nat eveniment reuniuni poate fi luată model de multe reuniuni ale
din viaţa mea noastre. Din raportul general al comitetului central,
şi mi-a hotărît întocmit de dl Victor Tordăşianu, neobositul ei se­
toată cariera". cretar, vedem că reuniunea a aranjat până acum 17
A cutrierat coa­ expoziţii de vite de prăsilă, 10 cursuri speciale de
Charles Darwin. sta de răsărit pomărit, 58 de întruniri agricole şi prelegeri econo­
şi de apus a mice poporale, 4 expoziţii de poame, struguri şi deri­
Americeidesud, Brazilia, Paraguay, La Plata, Patagonia, vatele lor. A înfiinţat 10 tovărăşii agricole şi 13 în­
Insulele Oceanului Indian, Noua-Zelanda, Australia etc. soţiri de credit sistem Raiffeisen. Tot această reuniune
şi a adunat un material bogat, a făcut studii şi observaţii a aranjat, în 1902 prima expoziţie de industrie de casă
temeinice, pe cari le-a folosit în lucrările lui de mai şi a alcătuit preţioasele albumuri de cusături şi ţe­
târziu. în opera sa, apărută la 1859, „Despre ori­ sături, din cari publicul cunoaşte albumul publicat de
gina speciilor prin selecţiunea naturală, dl D. Comşa sub titlul „Din ornamentica română".
sau despre supravieţuirea varietăţilor mai Reuniunea a mai aranjat şi expoziţii de copii, de cari
favorizate în lupta pentru existenţă", do­ ne-am ocupat mai pe larg întFun număr trecut.
vedeşte că speciile plantelor şi animalelor aşa cum sunt Aceste câteva informaţii pot da o icoană a hărni­
astăzi nu au fost create fiecare în parte. Aceste s’au ciei ce-au desfăşurat-o oamenii cari au condus reu­
desvoltat din forme mai inferioare, poate din patru până niunea agricolă din comitatul Sibiiului.
în cinci prototipuri; se poate chiar că plantele şi Cu deosebită plăcere publicăm în acest număr fo­
animalele să se fi desvoltat dintr’o singură formă pri­ tografia comitetului central de astăzi al acestei reu­
mară. Cauzele acestei variaţiuni nesfârşite, inerente niuni vrednice de cinstea tuturor oamenilor cari înţeleg
fiinţelor vieţuitoare, sunt multe: e înainte de toate munca conştientă şi sistematică pentru înaintarea ţă­
creşterea şi reproducerea fiinţelor, apoi ere­ rănimii noastre. T. C.
ditatea în virtutea căreia descendenţii moştenesc în­ *
suşirile specifice ale părinţilor, fără să se asemene Conferinţe în Braşov. Cu începerea postului Pa­
întru toate cu ei; ereditatea e nedespărţită chiar de re­ ştilor s’au reînceput şi conferinţele Asociaţiunii. Primul
producere. Pe lângă aceste Darwin mai pomeneşte in­ conferenţiar din seria aceasta, dl prof. Tit Liviu Blaga,
fluenţa directă şi indirectă a condiţiunilor de viaţă, a întreţinut publicul, — nu prea numeros de altfel,
apoi întrebuinţarea şi neîntrebuinţarea organelor, ca — cu o temă interesantă din astrofizică: viaţa în
o urmare a adaptării la condiţiile de viaţă. Cel mai univers. Drept introducere a insistat, foarte la loc,
însemnat rol la crearea variaţiilor, la diferenţiarea asupra influinţii edificătoare a aprofundării studiului
speciilor îl are însă selecţiunea naturală. în na­ astronomiei. Apoi a vorbit despre imensitatea spa­
tură puterea de sporire a indivizilor e prea mare; ţiului şi pluralitatea lumilor şi a trecut la sistemul
ea dă naştere la lupta pentru traiu. în această luptă nostru solar insistând asupra motivării despre existenţa
indivizii mai bine înzestraţi, mai puternici supravieţuesc, vieţii organice pe unele corpuri cereşti, vorbind în
iar cei slabi pier. La animale se mai adaugă chiar şi special despre fiinţele, cari se presupun, că-şi duc
selecţiunea sexuală. veacul pe Marte şi cu cari ai noştri încearcă să co­
Astfel explică Darwin naşterea speciilor, pe cari munice. L.
le întâlnim astăzi pe suprafaţa pământului. Teoria