Page 9 - 1909-06
P. 9

Nrul G, 1909.              LUGEAF’ĂKI’T,                      120

               Coloniile macedo-române din Ungaria şi tinereţa
                             metropolitului Şaguna.
                                                                    (Sfârşit.)
           Pe  la  anul  1815  treizeci  şi  mai  bine  de   merită  să  pomenim  numele  acestor  femei
         femei  macedo-române  din  Pesta,  povăţuite   care  într'un  chip  atât  de  înălţător  au  ştiut  să
         de  dragostea  pentru  progresul  cultural  al  con­  se  pătrundă  de  trebuinţele  culturale  ale  nea­
         sângenilor  lor,  se  constituiesc  într’o  societate   mului lor!
         sau  reuniune,  al  cărei  scop  eră  de  a  sprijini   Toate  acestea  adeveresc  afirmaţiunea  noa­
         opera  românizmului.  în  urmărirea  acestei  ţinte   stră  de  mai  înainte,  că  colonia  macedo-ro-
         fiecare  membră  a  societăţii  ia  asupra-şi  în­  mână  din  Pesta,  pe  la  începutul  veacului  trecut,
         datorirea  de  a  contribui,  după  putinţă,  la  spo­  eră  deja  un  f a c t o r    î n s e m  n a t   al  vieţii
         rirea  „ f o n d u l u i   şcolar 1 ',  din  care  avea  să   noastre  bisericeşti,  sociale  şi  culturale.  Intre
         se  susţină  şcoala  şi  învăţătorii  şi  să  se  vo­  membri  acestei  colonii  găsim  o  seamă,  care
         teze  ajutoare  studenţilor  macedo-români,  dis­  s’au  ilustrat  chiar  ca  sprijinitori  darnici  ai
         tinşi  la  învăţătură.  Aflând  despre  frumoasele   mişcării  literare  româneşti,  ce  se  înfiripase
         intenţiuni  ale  societăţii  femeilor  „deputaţiunea   pe  atunci  în  capitala  ţării.  Supt  raportul  acesta
         administrativă  a  fondului  naţional  şcolar  de   s’a  distins  cu  deosebire  familia  G  r a b o v s k i
         ritul  greco-neunit“  (aşa  se  numiâ  comisiunea   una dintre cele mai fruntaşe şi mai bogate.
         pusă  în  fruntea  acestui  fond),  îşi  ţine  de  da-   Este  ştiut,  că  saloanele  aristocratice  ale
         torinţă  să  aducă  şi  la  cunoştinţa  celorlalte   marelui  comerciant  Atanasiu  Grabovski,  un­
         comunităţi  macedonene  nobila  şi  generoasa   chiul  după  mamă  al  lui  Şaguna,  erau  locul
         întreprindere  a  femeilor  din  Pesta,  exprimân-   de  întâlnire  al  celor  mai  de  seamă  cărturari
         du-şi  pe  cale  publică  mulţumirile  pentru  o   români,  cari  trăiau  pe  vremea  aceea  în  Bu­
         jertfă  atât  de  însemnată  adusă  şcoalei  române   dapesta.  Aici,  în  casa  lui  Grabovski,  se  adunau
         din Pesta.                        adeseori P e t r u   M  a i o r   ş i   S a m  u i l   K  l e i n ,
           Cuvinte  de  laudă  la  adresa  societăţii  fe­  cari  erau  revizori  la  „crăiască  tipografie"  din
         meilor  din  Pesta  aflăm  şi  într’o  broşură  ti­  Buda,  apoi  entuziaştii  D.  Bojinca,  1.  N  e a g o e ,
         părită  pe  Ia  anul  1819  în  Buda,  de  un  anu­  T .   A  r o n   ş i   I .   T e o d o r o v i c i ,   în  inimile
         mit  Petrovici,  care  poartă  titlul:  N  e u j a h r e s    cărora  studiul  limbii  latineşti  şi  al  istoriei
         G  e s c h e n k   d e n   H  e r r n   u n d   F r a u e n    neamului  reînviase  conştiinţa  naţională  şi
         Biirger und B  i i r g e r i n n e n   w  a l a c h i s c h e r    cari  se  strângeau,  ca  să-şi  urmeze  discuţiile
         N  a z i o n   z u P e s t   —    v o n   P e t r o  v i  cs. Ofen,  filologice  şi  istorice  în  jurul  obârşiei  glo­
         gedruckt  mit  konigl.  ungar.  Universităts-   rioase a limbii şi naţiunii româneşti.
         schriften.                         Iar  ca  un  rod  al  acestor  conveniri  ajunge
           Broşura  cuprinde,  între  altele,  o  odă  lungă,   să  sulevăm,  că  multe  cărţi,  reviste  şi  calen­
         în  care,  din  prilejul  anului  nou,  se  preamă­  dare româneşti, cari apăreau pe atunci în Buda,
         resc  străduinţele  Românilor  din  Pesta,  cari   se  tipăreau  la  îndemnul  şi  cu  cheltuiala  acestor
         mână  ’n  mână  cu  femeile  lor  nu  cruţă  nici   neguţători  cu  aptitudini  de  mecenaţi.  Aceasta
         o  jertfă  pentru  cultura  limbii  şi  sădirea  ştiinţei   ne-o  mărturisesc  şi  numeroasele  dedicaţi  uni
         în şcoala lor.                    din  fruntea  tipăriturilor.  Aşa,  de  pildă,  la  anul
           Câtă  vreme  a  funcţionat  şi  ce  rezultate  a   1828 Teodor Aron (1803 — 1859), originar de
         ajuns  societatea  femeilor  din  Pesta  nu  se   lângă  Nocrich,  tipăreşte  un  A  p e n d i c e   la
         ştie  cu  siguranţă.  Din  broşura  amintită  se   „Istoria  pentru  începutul  Românilor  în  Dacia"
         pot  cunoaşte  însă,  după  nume,  toate  mem­  a  lui  Petru  Maior  (1812),  în  care  respinge  cu
         brele  societăţii  şi  se  ştie,  că  cea  dintâi  pre­  argumente  istorice  atacurile  unor  scriitori
         şedintă  a  fost  Elena  Grabovski,  mătuşă  a   împotriva  originii  latine  a  limbii  româneşti.
         lui  Şaguna,  după  care  au  urmat  Maria  Roza   Adnotările  acestea  autorul  le  dedică  „me-
         şi  Maria  Nicolici.  Cu  mândrie  şi  recunoştinţă  cenatelui neuitat şi bravului bărbat Atanasiu
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14