Page 21 - 1909-07

N iul 7, 1909. LUCEAFĂRUL ion
prezintă acest curent şi a cetit mai multe bucăţi ca­ se vor preface într’o adevărată şcoală pentru desă­
racteristice din creaţiunile lor. Unele părţi ale confe­ vârşirea educaţiei noastre culturale şi artistice.
rinţei au reuşit să trezească sentimente de admiraţie *
faţă de operile literare ale scriitorilor tineri. Cobzarul. Opera din Monte-Carlo a jucat, în timpul
In 14 Martie dl Dr. Aurel Crăciunescu, profesor la din urmă, drama lirică românească Cobzarul (le
seminariu! Andreian, a umplut un gol in seria confe­ Cobzar), poem de Elena Văcărescu şi Paul Millet, mu­
rinţelor ţinute în cursul acestei ierni, tratând un zica de Gabriela Ferrari.
subiect religios şi anume vieaţa lui Isus. Cu compe­ Talentul poetica! d-rei Văcărescu şi arta şi experienţa
tenţa unui specialist în materie a descris ţara în care teatrală a dlui Millet s’au unit spre izbânda frumosului
a trăit marele reformator al spiritului omenesc, proiec­ poem, foarte liric, foarte original, foarte pătrunzător.
tând cu schiopticonul mai multe vederi din Palestina. Subiectul e curat românesc: moravuri, datini şi cân­
A povestit, pe urmă, vieaţa Mântuitorului şi a explicat tece frumoase şi triste!
celebrele tablouri în colori ale lui Hoffmann. A fost o Cobzarul, flăcău mândru, e iubit de două femei:
adevărată înălţare sufletească şi o recreare artistică ţiganca îl câştigă cu farmecul ei sălbatic, ţăranca Iana,
această serată religioasă, la care au luat parte chiar părăsită, se mărită cu crâşmaru! Pradea, care din ge­
şi ţărani. lozie îi face vieaţa cât se poate de amară. Intr’o zi
In 21 Martie s’a ţinut ultima setată muzicală. Un senină şi caldă de vară, când oamenii se pregătesc
grup de teologi, sub conducerea colegului lor A. Crlşanu, de seceră, Cobzarul se ’ntoarce. Sătul de dragostea
a cântat „Noel“ de Adam şi „cântecul străinătăţii" de sălbatică a ţigancei, e din nou atras spre Iana cu care
Vidu. Contribuirea d-lor teologi la seratele muzicale vrea să fugă în lume. Ţiganca află şi-l spune lui
ale Asociaţiunii a făcut cea mai bună impresie, mai Pradea. Cobzarul înfuriat o urmăreşte şi, orbit de pa­
ales c’au cântat ireproşabil. D-şoara Rea Popescu timă, o omoară. Acum îl aşteaptă Ocna, şi Pradea e
a executat, cu îndemânare, la pian, Andante din opera mulţumit că-şi poate răzbună. Dar Iana, sdrobită o
„Lucia" de Donizetti. Dl Roşea a cântat cu sentiment clipă de durere, se ridică cu toată îndărătnicia dra­
„Ciobanul" de Dima şi „Foaie verde de bujor" de gostei ei aprinse, ia un cuţit şi-l înfige între umerii
Kirchner. D-şoara Eugenia Moga, acompaniată la lui Pradea, fericită că de acum va împărţi soartea iu­
vioară de d-şoara Heldenberg şi Ia pian de d-na bitului ei: va fi cu el in Ocnă.
Brote, a cântat aria din oratoriul „Xerxes" de Hăndel Muzica d-nei Ferrari, probabil inspirată de d-ra Vă­
şi „Cântec de leagăn" de Gounod, tradus de dl I. Borcia. cărescu şi impresionată de subiectul frumos şi exotic,
Ambele bucăţi au avut un deosebit succes. Punctul e admirabil potrivită textului. D-ra V. a înţeles şi
de forţă al seratei a fost „Navarra" de Sarasate, simţit cum plânge şi cum se revoltă ţăranul român.
executată cu adevărată artă de d-şoara Heldenberg Interpreţii (d-nii Altchewski şi Gilly şi d-nele Mar-
şi dl Creţu la vioare. Acompaniamentul la pian tot gueritte Carre şi Kowsda) au contribuit mult la suc­
atât de desăvârşit a fost susţinut de d-na Brote. D-şoara cesul acestei drame de care a fost entuziasmat întreg
Heldenberg e o artistă înzestrată cu un talent real şi publicul din Monte-Carlo. O. de K.
apariţia d-sale pe scena Casei noastre naţionale poate *
să ne măgulească. A fost şi răsplătită cu aplauze Fluerul Ciobanului. Dl loan Puiul, teolog din Bu­
îndelung repetate. Dl Creţu, cântând cu d-şoara Hel­ covina, ne trimite o variantă a poeziei „Răsunetul unui
denberg, şi-a dovedit talentul şi minunata şcoală fluer", pe care dl Dr. loan Raţiu, în studiul său despre
de a stăpâni cele mai grele bucăţi. In d-sa vedem Vasile Cârlova, o atribue acestui poet. Varianta a fost
cu toţii un artist al viitorului. Dl Ermil Borcia, auzită dela d-na Maria Dumbrava din Stulpicani (Bu­
cu mult spirit şi cu multă dibăcie de satiric, a vorbit covina), care o recită din memorie. O reproducem ca
despre curente, la urmă a cetit bucăţi din Caragiale, o curiozitate:
Ranetti şi Liciu. D-sa e un preţios element pentru Fluerul Ciobanului.
societatea noastră, fiind singurul înzestrat cu un real Soarele se rădicase
talent de umorist. — Serata s’a încheiat cu un quartet Mândru strălucitor,
de orhestră foarte reuşit şi mult aplaudat. La sfârşit Câmpul se redeşteptase,
dl Oct. C. Tăslăuanu, în câteva cuvinte, a arătat im­ Zefirul suflă uşor.
portanţa culturală a seratelor muzicale şi artistice, La o parte pe câmpie,
cari sc aranjează în cadrele Asociaţiunii şi a mulţu­ Subt un arbore şezând,
mit, în numele acestei instituţiuni, tuturor acelora cari Stă plângând cu duioşie
au contribuit la frumoasa reuşită a seratelor din Si- Un cioban tânăr şi blând.
biiu, cari pot fi un îndemn şi pentru alte centre ro­ Lângă el în bucăţele
mâneşti. Jos pe iarbă aşezat,
Un mare menit îi revine d-nei Brote, care a fost Printre mândre floricele,
iniţiatoarea acestor serate şi care a aranjat cu com­ Stă un fluier sfărâmat.
petenţă netăgăduită şi cu însufleţire desinteresată De ce plângi atât de tare
partea lor muzicală. Şi suspini cu-atâta dor?
Să nădăjduim că in iarna viitoare vor contribui şi II întreabă cu mirare
mai mulţi la reuşita acestor serate şi că ele cu timpul Un drumeţ mai simţitor.