Page 22 - 1909-07
P. 22
IOC» LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1909.
Turma-ţi e bolnăvioară? importanţă: cei mai mulţi dintre ascultători numai
Ţi-a murit vre-un mieluşel? din ziare sau din auzite îi ştiau numele. Iar când au
Ori stă vre-unul să moară? avut norocul s’o aplaudezc din răsputeri, s’a însemnat
Spune-mi dragă ciobănel? in sufletul lor o dungă luminoasă ce n’o să se întu
nece nicicând. D-na Bârsescu a spus, cu toată splen
Turma nu mi-i bolnăvioară, doarea uriaşă a puterii sale, din Alexandri, Eminescu,
Nici un miel nu mi-a murit, Ooethe şi Grillparzer.
Dară vieaţa mea frumoasă începutul l-a făcut o lugojancă: d-na Elena Boeriu.
De aseară s’a 'negrit. A cântat din Loewe şi din Vidu, cu voce frumuşică
Turcii care ne apasă, în notele joase, cam ascuţită în registrele înalte,
Pustiind acest pământ, şi cu apucături de şcoală veche. Apoi au răsunat
Au intrat la mine ’n casă coardele vioarei fermecate de degetele d-şoarei Ioa-
Poruncindu-mi să le cânt. novici, o uimitoare diletantă cu şcoală aleasă. Pu
Le-am răspuns: „Cu-a mea cântare blicul i-a cerut şi o bucată românească, dar nu i s’a
La păgâni n’am închinat.“ ascultat ruga.
Ei atuncea cu turbare D-nul Brătianu a dat dovadă unei voci puternice
Fluerul ini-au despicat. şi rezistente, cu o disciplină care încă nu e sfârşită.
Drumeţul l-a ascultat Are căldură şi are îndemânare multă pentru recita
Şi astfel i-a cuvântat: tive.
„Vin’ cu mine la oştire înşirăm cu plăcere acest concert la răvaşul faptelor
De-ţi răsbună, fătul meu! culturale dela noi.
Pentrucă în nesimţire
Suferi încă jugul greu.“ Biserica lui Huria Dl Ion 1. C. Brătianu, actualul prim-
Ciobănaşu la el ţântă ministru al României, în călătoria sa prin Ardeal, ce-a
Şi îndată l-a urmat, făcut-o în vara anului 1907, a cumpărat biserica lui Horia
Schimbând astfel pe o flintă din Albac şi a reconstruit-o pe moşia sa părintească dela
Fluerul cel sfărâmat.
Florica, unde e înmormântat marele patriot I. C. Brătianu.
*
Biserica e interesantă şi ca construcţie, iar ca însemnă
Conferinţe în Braşov. O frumoasă conferinţă utilă tate istorică e una dintre cele mai preţioase monumente.
a ţinut în 7 Martie dl Dr. N. Vecerdea despre con Transportarea ei în România şi aşezarea ei lângă mor
stituţia bisericii gr.-orientale. A vorbit despre mântul lui I. C. Brătianu e un simbol, care vorbeşte tutu
activitatea desvoltată de Şaguna şi de tovarăşii lui rora desluşit... Biserica revoluţionarului ţăran din Ardeal
de muncă, pânăce constituţia şi-a luat fiinţă. A ex va fi un memento pentru urmaşii marelui bărbat de stat al
plicat pe înţelesul tuturor organizaţia bisericii în senzul României...
Statutului organic. A arătat că democraţia şi sinoda-
litatea sunt principiile pe cari se bazează întreaga Mobile româneşti. în acest număr publicăm o fotografie
constituţie. Vorbind apoi despre aplicarea constituţiei, după mobilele lucrate în stil românesc de «şcoala specială
constată că nu rămâne neturburatâ de păcate, cum i. r. pentru prelucrarea lemnului în Câmpulung* (Buco
sunt simonia, demagogia şi altele, fără însă a înşiră vina). Frumuseţea acestor mobile poate vor trezi şi la noi
cazuri concrete, pentru a nu vătăinâ demnitatea care un interes şi poate vor încredinţa pe mulţi despre impor
o cere amintirea operei lui Şaguna. L. tanţa prelucrării motivelor ţărăneşti. într'un număr viitor
vom publică mai multe modele făcute la şcoala din Buco
Concertul tinerimei române din Budapesta. In vina, însoţite de un articol explicativ. O asemenea şcoală
1/14 Martie a aranjat tinerimea română din Budapesta sau un atelier de mobile româneşti credem că s’ar bucură
un concert, al cărui venit trebue să sporească averea şi aici la noi de un sprijin întins. O societate pe aeţii de
mijlocului de cultură, care este societatea „Petru sigur ar putea să facă şi o afacere rentabilă. Cine îndrăs-
Maior". Pentru a putea ajunge să realizeze cât mai neşte să o înfiinţeze?
mult din nobilul scop, tinerii şi-au dat toate silinţele. *
Au chemat cântăreaţa vestită în tot cuprinsul româ Reviste şi Ziare. »Făt-frumos«. Revista dlui Em.
nesc, pe d-na V. Triteanu, au chemat virtuose cu Gârleanu, care s’a pornit acum cinci ani la Bârlad şi a
frumos început de faimă, ca d-şoara Ella loanoviciu, trăit un an şi jumătate, a reapărut la Bucureşti. Numele
şi au cerut concursul acelora cari se pregătesc, în dlui Gârleanu astăzi e mai apreciat şi prezintă destule
aşteptarea tuturor alor noştri, să înalţe şi să propo garanţii că reînvierea revistei va avea o vieaţă mai în
văduiască arta românească: pe dl N. Brătianu. delungată. Cuvâutul introductiv al n-rului 1 încheie:
Este drept, că nu s’au sfetit toate după cum au •scriitori români de pretutindeni săneuniim.
fost puse la cale. Căci talentul cu superioare calităţi Această chemare de proletar literar, ce-ţi aduce aminte
al d-nei Triteanu nu s’a manifestat de data aceasta. de manifestul socialist de pe vremuri, credem că nu va
In schimb, soarta a fost cu surprinderi compensatoare: află mare răsunet în inimile scriitorilor, l’rea sunt bine
a nimerit tocmai atunci în Budapesta d-na Agata plătiţi şi prea se bucură de avautagiile concurenţei capi
Bârsescu-Radovici. Momentul acesta a fost de-o taliste, casase făcu Feţi-Frumoşi ai idealismului! Şi poate
