Page 10 - 1909-08

178 LUCEAFĂRUL Nrul 8, 1909.
ne place la toţi; numai dumnealui nu-i place! De ce, mă pârlitule?
Toţi, şi eu şi d-voastră, suntem nişte proşti; Că nu e de plăcut!
numai dumnealui, pricopsitul! mai cu moţ... Că nu vrei tu, ai? Ei! iaca, la toţi ne
Vine să strice petrecerea şi mulţumirea şi place, să crepi!
cheful la o lume întreagă... Apoi de! Atunci, dacă la toţi vă place, a strigat
— Ia, ascultă, mă băiete, a zis unul dela şi mai tare Ion, să mă iertaţi, dar sunteţi
masă, are dreptate dumneaei: dacă place la toţi nişte...
toată lumea, ce te amesteci tu?... ce-ţi pasă ţie? — Nişte ce, mă?
Cum o să placă, nene, săracul de mine ?... - Nişte urechiaţi mai mari ca el!
măgar! din gură! „Carnavalul de Veneţia!! 1 ' Maica ta, Hristoase! ce foc pe Ionică!...
cu variaţiuni!!! l-au luat în palme, în ghionturi, în picioare...
— Dacă le place, mă! n’auzi ? şi trage-i, care mai de care, şi tăvăleşte-1 prin
Ia m’ascultă şi pe mine, flăcăule, zice umbrar, unu-1 lăsă de ostenit, şi alţii-1 luau
altul mai dârz, pierzându-şi răbdarea; de ce de odihnit... Au spart cu el toate borcanele
eşti căpăţânos, şi nu vrei să ’nţelegi?... Dacă şi bărdacele hangiului pe când sorioara se
ne-o plăcea şi nouă ăstora de aici? suia în caleasă şi pornea cântând urmată de
Cum să vă placă, omule? droaia curtenilor călări... Dar flăcău! nu se
— Ei! uite aşa: să ne placă!... Ce!... nu lăsă... când pe mese, când pe sub mese,
cumva o să cerem voie dela tine să ne placă?... într’una ţipa: „urechiaţi" şi iar „urechiaţi".
Uite, mă!... Cine eşti tu? L-au lăsat măr şi s’a dus fiecare la treaba sa.
Nu-i vorba de cine sunt eu! strigă Ion S’a sculat Ion mulţumit de atâta ’nvârtitură,
aprins; e vorba: se poate să placă măgar şi-a căutat căciula, a scuturat-o frumos şi,
din gură — „Carnavalul de Veneţia'* cu cum par’că nu i s’ar fi întâmplat nimica, zice
variaţiuni ?... Ai ? hangiului, care se uită cu milă la cioburile
Nu sbierâ aşa la mine, că eu te ples­ risipite pe jos:
nesc!... Uite-aşa! o să ne placă! — Nu se poate, mă omule, măgar, fie cât
— Lăsaţi-1,mă, zice altul; asta e părerea lui... de ’mpărătesc şi de ’nvăţat, să cânte din gură...
Părerea lui, s’o ţie pentru tatăl-său şi ce? „Carnavalul de Venezia", şi încă şi cu
pentru mumă-sa! să nu ne-o vâre nouă cu variaţiuni — gândeşte şi dumneata.
deasila pe gât! — Ei! du-te la dracu cu prostiile tale! a
Şi ’ncep să vorbească tare toţi deodată, zis hangiul plictisit. Nu vezi ce tărăboiu şi
unul aşa, altul altmintrelea... Sora face haz... ce pagubă mi-ai făcut?
iar Ion strigă mai tare ca toţi: Şi s’a dus Ion cu pas potrivit — dracul
Nu trebue să vă placă! ştie ’ncotro... să caute una mai bună.

liiures.
9
Tresare din unda--ţi domoală De vremuri c’o lume mai bună —
0 rază din jalea de vremuri flşa de sfioasă aşează
Şi--aşa de duioasă-i cântarea Pe fruntea--ţi trudită de gânduri
Ce ’n spume--argintate o tremuri. Sărutul iubirii o rază.
Din murmurul tău se ’nfiripă Cuprinde în stratul de spume
Cântările noastre de jale, Şi lacrima noastră de jele...
Şi plângi tu alături cu doina Roi vrem o ’nfrăţire cu tine
Şi depeni poveştile tale. în sbuciumul vremilor grele.
Vidu Rusmin.