Page 22 - 1909-08

190 LUCEAFĂRUL Nrul 8, 1909.
anului 1908 a început publicaţia: „Buletinul comi- ne vor comunică informaţiuni exacte din ce comună
siunii monumentelor istorice", din cari au şi comitat sunt adunate, apoi numirea poporală a de-
apărut patru fascicole foarte importante ca conţinut senurilor de pe ouă sau a obiectelor. Se va arătă
şi foarte frumos ilustrate. Din această publicaţie şi vechimea lor.
putem cunoaşte minunatele monumente istorice ale Mai ales tinerimea şcolară, elevii seminariilor de
României, de existenţa cărora am ştiut prea puţin până pedagogie şi teologie pot face bune servicii institu-
acum. Până în 1907, când s’a făcut inventariul lor, nu ţiunii noastre.
le-a ştiut nici comisiunea monumentelor. Expedarea obiectelor se poate face direct sau prin
Nu e locul aici să facem rezumatul celor patru fas­ domnii directori ai despărţămintelor „Asociaţiunii".
cicole. Ne mulţumim a atrage numai atenţiunea asupra Îndemnăm din totă inima întreaga noastră căr-
cuprinsului lor. Nădăjduim că altădată vom puteâ re­ turărime să ne dee mână de ajutor la înzestrarea
veni mai pe larg asupra părţilor mai preţioase. „Muzeului Asociaţiunii".
Ar fi însă de dorit .ca comisiunea din România să Sibiiu, săptămâna Patimilor, 1909.
se ocupe şi cu studiarea monumentelor dela noi, căci Oct. C. Tăslăuanu,
mai sunt şi la noi câteva rămăşiţe de o deosebită secretar al Asociaţiunii şi custode
importanţă. Bine ar fi, dacă „Asociaţiunea" s’ar puteâ al Muzeului.
*
hotărî să intre în legătură cu membri comisiunii şi
să lucreze, mână în mână, la adunarea datelor, la Ilustraţiile noastre. „Cele trei Marii" e capdeopera
inventariarea lor, iar de conservarea lor să se îngri- lui Annibale Carraci, născut la 1560 în Bologna şi
jască „Asociaţiunea". Rezultatul cercetărilor s’ar puteâ mort la 1609 în Roma, care a aparţinut şcoalei bolog-
publică parte în „Transilvania", parte în „Buletinul neze. In oraşul învăţaţilor, Bologna, cam pe la 1585,
comisiunii". Propunerea aceasta credem că merită să Ltidovico Caracci împreună cu verii săi Agostino şi
fie luată în seamă de comisiune, care sperăm că va Annibale Carraci au întemeiat „Accademia degli In-
şi interveni la „Asociaţiune", învitând-o să înceapă camminati", care îndrumă pictura la studiul naturei
împreună lucrările. T. şi a capdeoperilor vechi. Mai ales Correggio eră mo­
* delul acestei şcoale. Annibale Carraci a şi reuşit să
Conferinţe în Braşov. în 14 Martie a vorbit dl Dr. creieze, inspirat de Correggio, capdeopera „Ce'e trei
C. Lacea despre „Pesimismul lui Eminescu ală­ Marii", în care momentul tragic e conceput monu­
turi de pesimismul lui Lenau". Un rezumat al mental; durerea ce-o trezeşte moartea Iui Isus în
acestei conferinţe s’a publicat în nrul 7 al „Lucea­ sufletul celor trei fiinţe e redată cu multă putere de
fărului". adevăr. Originalul se află în galeria din Londra.
în faţa unui public numeros şi-a desvoltat dl prof. Bartolome Estaban Murillo (1617—1682) a fost cel
Dr. I. Bunea în 25 Martie frumoasa sa conferinţă despre mai popular între pictorii spanioli din şcoala din Se-
„Renaşterea in Italia", proiectând cu ajutorul villa. A zugrăvit mai ales subiecte religioase, cari l-au
schiopticonului mai multe opere ale reprezentanţilor făcut repede cunoscut. Reproducem câteva dintre ta­
principali ai renaşterii. Regretăm, că intre aceste ta­ blourile lui de frunte.
blouri n’am văzut pe cele mai frumoase ale marilor *
măestri. Aceasta însă nu din vina conferenţiarului. Păreri despre artă. E foarte firesc ca cei ce
Atât introducerea cât şi comentariile precize ale sin­ creiază opere artistice să aibă şi păreri asupra artei.
guraticelor tablouri precum şi explicările termenilor Deşi dl Maiorescu dăduse sfat scriitorilor să nu se
speciali au contribuit mult la priceperea renaşterii şi amestece în aprecieri reciproce, fiindcă acest rol îl au
la apreciarea justă a celor văzute. numai criticii, scriitorii nu-1 prea ascultă. Despre
Seria conferinţelor din postul Paştilor a încheiat-o „Apus de soare" al lui Delavrancea dl Vlăhuţă a scris
doamna M. Baiulescu, Duminecă în 28 Martie cu o trei articole entusiate, iar acum în urmă dl Caragiale
conferinţă ţinută în termeni poetici. Tema a fost: fe­ publică două foiletoane, în cari numeşte tablourile
meia ca mamă. Trecând în revistă mamele cu nume din „Apus de soare" „frescuri dramatice". Dl Cara­
istoric ale neamurilor străine şi ale neamului nostru, giale din acest prilej se întreabă:
apoi mame de artişti, a demonstrat influenţa mamelor „Mă rog, ce este o operă de artă?
asupra formării individualităţii oamenilor mari, scoţând Este răsfrângerea unei vedenii personale; este, în
la iveală neţărmurita lor iubire faţă de copii. semne înţelese de spiritul omenesc, icoana închipuirii
împrejurarea, că conferinţele din urmă au fost tot unui spirit omenesc.
mai bine cercetate, ne face să bănuim că Braşovenii Prototipurile operelor de artă sunt creaţiunile mi­
au prins gustul conferinţelor. L. tologice: îngeri, diavoli, balauri, chimere, sfinxi, gri­
* foni, sirene, tritoni, zine, zei, semi-zei, uriaşi, pitici,
Pentru „Muzeul Asociaţiunii“. Rugăm pe toţi căpcăuni, ursitoare... şi câte şi mai câte altele, a că­
ceice apreciază comorile artei noastre poporale, să ror listă complectă (fireşte, foarte greu de făcut) n’ar
binevoiască a adună, în sărbătorile Paştilor, ouă în­ încăpeâ în zeci de coloane ale „Universului". Toate,
condeiate (scrise), precum şi alte obiecte, cari sunt însă, toate sunt, cum să zicem?., minunăţii.
în legătură cu sărbătorile Paştilor. Asta e, se vede, o apucătură deosebită a minţii
Ceice vor binevoi a ne trimite ouă sau alte obiecte, omeneşti. Lumea toată din miezu-i, care e pretutindeni