Page 3 - 1909-08

LUCEAFĂRUL

REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Colaboratori: I. Adam, I. Agârbiceanu, Andreiu Bârseanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. 1. Borcia,
Dr. T. Brediceanu, I. Ciocârlan, V. Cioflec, D. N. Ciotori, Al. Ciura, Otilia Cozmuţa, Maria Cunţan, I. Duma,
Elena Farago-Fatma, 0. Goga, Enea Hodoş, Dr. I. Lupaş, Dr. G. Murnu, H. P. Petrescu, Ecaterina Pitiş,
M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu, I. U. Soricu, Caton Theodorian, Gh. Tulbure.

Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.

Un păgân.

Acu cincispreze ori douăzeci de ani am vasta unui Radzivil: eră o frumseţe vie care
cunoscut în Iaşi pe cuconu Grigorie Movilă. ne urmăreâ cu ochi mari şi ne zâmbeâ...
Poate şi-l aduc aminte încă mulţi dintre bă­ „Ne zâmbeşte din depărtarea trecutului
ştinaşii vechei capitale a Moldovei. Eră un ei... ziceâ încet cuconu Grigorie Movilă. Câte
bătrân înalt, c’o barbă albă, rotundă şi cu odată, nu ştiu cum, mă întristez când privesc
ochi negri. Când vorbea, cu patos, îşi umflă la zâmbetul încremenit al femeii aceştia...
nările şi cu mânile făcea gesturi rotunde, Trecutul ne înşală şi ne farmecă; ne trimite
elegante, ca şi cum ar fi voit să contureze în suflet, astăzi, regretul clipelor de fericire...
ceeace spunea, să dea o expresie mai ascu­ Din trecut ne rămâne numai ce a fost bun,
ţită vorbelor lui. Şi frazelor le dădea drumul aş puteâ spune numai tinereţa vieţii noastre...
cu orânduială, cu artă de poet: sublinia oare­ Tot ceeace e străin de această tinereţă a
care cuvinte, învăluia într’o scoborîre de glas, căzut, ca solzi netrebnici şi murdari... Pe
ca într’o taină, pe altele. femeia aceasta o văd aşa tânără, zâmbind,
Deşi puţin îi mai rămăsese din averea stră­ în cei mai frumoşi ani ai vieţii ei... A îm­
moşească, ştiâ puţinul acela să-l întrebuin­ bătrânit apoi, a murit, s’a prefăcut în humă,
ţeze aşa fel încât trăia bine sau părea că — însă eu nu mi-o pot închipui decât aşa,
trăieşte bine, şi se bucură sau păreâ că se zâmbindu-mi vie din trecut depărtat... Ea
bucură de restul zilelor în căsuţa lui, cu gust înfăţişează par’că epoca de lene şi de bu­
întocmită, în mijlocul unei grădini din strada curie, de iubire şi de artă a vieţii, pe care
Carol. noi, astăzi, orice am face, n’o mai putem
în căsuţa aceea l-am cercetat de multeori. înviâ ... Astăzi noroiul amorf creşte şi tinde
Aveâ un servitor întunecat la faţă, un ţigan să învăluie, să distrugă pentru totdeauna cri­
bătrân cu redingotă, care umblă tăcut ca o stalul: ceeace are vieaţa mai nobil şi mai
umbră şi înţelegeâ poruncile stăpânului din- bun, ceeace generaţii multe de înţelepţi s’au
tr’un semn cu mâna sau dintr’o mişcare a străduit să întocmească pentru a înfrânge
ochilor. Beam la dânsul cafeaua cea mai mizeria — pe care Ziditorul a hărăzit-o la
gustoasă şi mai aromată. După cafea, cu un început sărmanului muritor..."
gest de rege, îmi întindeâ cu două degete o Lucirile asfinţitului băteau prin ferestrele
havană veritabilă... în odăiţa în care mă deschise; în nemăsurate depărtări, munţii se
primeâ, aveâ pe jos covoare moi, ca în vre­ învăluiau în ceaţă albastră.
murile de altădată; pe pereţi stăteau orân­ Cuconul Grigorie Movilă se lăsă furat de
duite în lumină prielnică câteva tablouri mici trecut, căută să mă facă să înţeleg vieaţa
iscălite de măestri mari; şi între ele două pânze, celor dela 1600 şi regretul lui că nu s’a născut
în rame aurite, înfăţişau pe două femei din cu trei veacuri în urmă; uneori, aducându-şi
neamul Movileştilor ... Una eră Maria ne­ aminte de tinereţe, se înflăcăra zugrăvindu-mi
1