Page 24 - 1909-09
P. 24

216                        LUCEAFĂRUL                   Nrul 9, 1909.
            mama  mea  ne  feşteâ  în  negru  tundrele  (şubele)  şi   G.  1.  M.  —  Buc.  Cu  dtră,  fiindcă  sunteţi  din  ţară
            mânecarele  de  lână,  cu  care  umblam  la  şcoală,  căci   suntem  mai  severi.  Reproducem  aici  două  dintre  cân-
            în ţundră, cioareci şi opinci, toţi patru fraţii Densuşianu   tecile drăgălaşe:
            (eu,  George,  Aron  şi  Nicolae)  am  umblat  în  şcoalele   Cântec.  Copil străin.
            Blajului  până  tc-am  terminat,  nu  cum  sunt  îndatinaţi   Pe plaiul frumos,  Ghiocel de pe cărare,
            acuma  studenţii,  a  se  purtă  şi  înţorţonâ  cu  vesminte   Prin  codrul  frunzos,   Cucul cântă, cânt’ agale
            de  boltă  —  după  modă  —  ruinându-şi  prin  aceasta   Doiniţa  să-mi  sune,   Şi-i cuprins de multă jale,
            părinţii săraci."                  Codrii  să-mi  răsune   Că e singur şi pribeag
             Unul  dintre  aceşti  fraţi,  Aron,  e  tatăl  dlui  Ovid   Glasuri  ce  se  pierd,   Prin pustiul de buceag.
            Densuşianu,  directorul  revistei  „Vieaţa  Nouă",  care   Dorul să-mi desmierd.
            strâmbă din nas de câteori aude de „ţundra ţărănească"   Ghiocel bătut de ger,
            şi de „căciula de oaie" în literatură.  Dorurile mele   Ca şi cucul singurel
             Precum ca să se ştie!             îs pe fir mărgele,  îmi cânt jalea mea la fel,
                           *                   Ce ’n salbă legate   îmi cânt jalea şi suspin,
             Ştiri.  In  Galaţi  s’a  constituit  un  comitet  pentru  a   De mândra ’s purtate   Pe lume-s copil străin.
            serba comemorarea împlinirii alor20 de ani dela moar­  Pe plaiul frumos   Ghiocel şi floarea lui,
            tea  lui  Eminescu  (16  Iunie).  Din  acest  prilej  şi  re­  Prin codrul umbros.  Floricică a dorului,
            vista  noastră  va  închină  un  număr  special  memoriei   Tată, aş zice dar n’am cui
            marelui  poet,  publicând  fotografii  inedite  şi  mai  multe   Mamă, doar pământului.
            articole.
             *  In  nuvela  „Un  păgân",  publicată  în  numărul  8,   L. N. — B. „Printre  văi"  n’are decât ciudăţenii.
            s’au strecurat următoarele greşeli mai de seamă:  De pildă:
             Pag.  173,  col.  l-a,  rândul  al  3-lea  de  jos,  ase  ceti   In vibrări dulci şi senine
            întâmpinările în loc de întâmplările;    Sboară ’n deal, în vale jos
             Pag.  172,  col.  Il-a,  rândul 12—13,  a se ceti cărnurile   Şi se sparge ’ntr’o iubire
            în loc de cârmuirile;                    Cântu-i dulce amoros.
             Pag.  174,  col.  Il-a,  rândul  8  de  sus,  a  se  ceti  rozetă   M.  Lungianu.  Va  apărea  în  numerele  apropiate.
            în loc de roşaţă.                Vă mulţumim.
             Pag.  175,  rândul  7,  a  se  ceti  „să  ţii  pe  loc  clipe  de   A.  M.  Regretăm  că  in  teancul  de  poezii  ce  ne-aţi
            aceste etc_____“                 trimis  n’am  găsit  nici  una  publicabilă.  Sfaturi  şi  ex­
                                             plicări la ce v’am mai da?!
                      Poşta Redacţiei.         V. O. Bl. „Cântecul" nu face.
                                               Nepublicabile:  „Pot  să  dorm"  (schiţă),  „După
             Vidu  Rusmin,  Timişoara.  Vă  rugăm  să  ne  co­
            municaţi adresa. Versurile dtră ne dau nădejdi...  pâne" (poezie), „Sunt Român, sunt Bănăţan" (poezie).
                 Simin. A. Poeziile poporale vor apărea. Cele ori­
             ginale au greşeli de ritm şi nu sunt reuşite nici ca fond.
                 I. B. Din „Elegie" publicăm numai strofele ultime:  Poşta Administraţiei.
              Acolo-şi paşte Nilul talazurile verzi,  Numerele  2  şi  3  s’au  epuizat  cu  desăvârşire  şi  nu
              In adâncimea mută privirile îţi pierzi   le  putem  trimite  celor  cari  le-au  reclamat,  nerccla-
              Şi-adulmecând pustiul în afunzimi deşerte   măndu-le la vreme.
              Cu ochii blânzi şi limpezi, ce pururi ştiu să ierte,  *
              Să înţeleagă taina şi rostul greu al legii:  Rugaţi  de  mulţi  abonaţi,  am  trimis  suplimentul  de
              Răsar din cripte sumbre, în şiruri dese, regii I...  Paşti  („Ca  prin  romane“)  tuturor  abonaţilor  noştri,
                                             chiar  şi  celor  cari  n’au  achitat  încă  abonamentul.  îi
              Se mişcă triste stoluri, cu mersul lor a lene,   rugăm,  însă,  stăruitor  să  binevoiască  a  grăbi  cu  achi­
              întreaga măreţie a lumii egiptene,  tarea sumelor ce datoresc.
              Răsar oraşe ’n urmă, pe nesfârşite uliţ:       *
              Oştirile-şi înalţă schinteietoare suliţi;  In numărul viitor vom începe să publicăm nu­
              Şi se desprind din neguri pe ţermuri albe sate,  mele a o seamă de abonaţi cari profită de bunele
              Şi zeii şi altare şi ziduri de cetate...  intenţii ale administraţiei şi, dupăce primesc re
              Se sbate furtunoasă şi plânge unda creaţă,  vista timp îndelungat, refuză achitarea abona­
              Adorm în trestii pasări şi moare o vieaţă,  mentului, fără să răspundă măcar la scrisorile
              O lume se destramă, ce-a stăpânit pământul,  noastre. E vremea să cunoască pressa română
              Se sbate în adâncuri de peşteri sure, vântul...  aceşti abonaţi-neplatnici...
              In zări nemărginite, de dragul primăverii,
              Mi-aducde-oţară-aminte,unde’nfloresc palmierii.  Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.
                                   TIPARUL LUI W. KRAFFT ÎN SIBIIU.
   19   20   21   22   23   24