Page 19 - 1909-10

Nrul 10, 1909. LUCEAFĂRUL 235

Dări de seamă.

I. Slavici, Spiru Călin, Biblioteca Minervei, Nr. 9, să fie şi ei oameni cu voinţă şi să-şi disciplineze por­
Bucureşti, 1908. Preţul: 30 bani. nirile. Pe ceice se mulţumesc cu regulă dobânzilor în
Din valurile vieţii, Biblioteca Minervei, Nr. 19, vieaţă, ca eroul povestirii, desigur reuşeşte să-i con­
Bucureşti, 1909. Preţul: 30 bani. vingă, să-i influinţeze. Sunt însă şi de aceia cari vreau
D-l 1. Slavici e un moralist în literatură. Povestirile să trăiască o vieaţă călăuzită de alte idealuri pentru
d-sale nu sunt scrise numai de dragul frumosului, ci fericirea omenească. Aceştia nu pot vedeâ in Spiru
şi cu intenţiunea de a îndemnă pe cetitor la fapte Călin decât o maşină de socotit procente, pe care o
bune. Adeseori tendinţa d-sale de educator e vădită, uită repede. Alţii nu se conving de loc că operaţiile
poate chiar supărătoare pentru cei ce caută în lite­ financiare ale lui Spiru Călin, care se împacă cu orân-
ratură mai presus de toate artă. De multcori reuşeşte, duiala societăţii şi cu concepţiile ei morale, sunt tocmai
insă, să învăluie morala povestirilor într’o formă ar­ aşa de cinstite. Ţăranul lui Tolstoi din „Puterea în-
tistică, care i-a cucerit un loc de frunte în literatura tunerecului" de ex. se revoltă împotriva obiceiului
noastră. Ceeace place in scrierile d-lui Slavici nu sunt de-aţi spori averea prin dobânzi şi dacă ar cunoaşte
descrierile poetice sau metaforele îndrăzneţe, ci zu­ pe Spiru Călin nu s’ar sfii să-i spună in faţă că fap­
grăvirea conştienţioasă a unor tipuri simple şi stăruinţa tele lui sunt necinstite şi necreştineşti. Călin bineînţeles
de a analiză sufletele, cu gândul de a ne arătă cali­ că nu l-ar înţelege, fiindcă el nu poate judecă decât
tăţile şi defectele oamenilor din vieaţa cărora putem cu mintea micei burghezii în mijlocul căreia s’a trezit.
trage învăţături. Adevărata „iubire de oameni 1 * cum o practică ţăranii
In Spiru Călin, de pildă, d-l Slavici ne dovedeşte d-lui Slavici, in a doua novelă, nu ar fi in stare să o
cu o prisosinţă de argumente matematice, ce bine e, priceapă.
pentru tine şi pentru alţii, dacă îţi disciplinezi vieaţa In a doua novelă „Din valurile vieţii" nişte ţărani
în vederea unui scop, dacă eşti stăpân pe tine însuţi. cresc, din cea mai curată iubire, un copil găsit, pe
Ne arată cum un om mediocru, prin puterea voinţei care nu-l părăsesc nici atunci când el, prin vieaţa lui
lui, devine un element folositor pentru societate. destrăbălată şi necinstită, a răsplătit rău bunătatea lor
Spiru Călin, un băiat orfan, slăbuţ de minte, a în­ fără de margini. Ţăranii îl iartă fiindcă sunt nişte su­
văţat dela tutorele lui să fie strângător şi să-şi spo­ flete de îngeri. Povestirea întreagă e o ilustrare a
rească averea. Fiind „un om care face numai ceeace urmărilor ce le are lipsa de voinţă.
voeşte," îşi întocmeşte de aşa vieaţa, încât din cele Mai interesante sunt unele păreri filozofice ale d-lui
câteva mii, moştenite dela părinţi, ajunge să-şi adune Slavici, de ex.: „nu e nimeni de capul lui, oamenii
un capital, care, la vârsta bărbăţiei, îi aduce un venit toţi împreună sunt o fiinţă uriaşă, care se zbuciumă
de zeci de mii de lei pe an. Urît din fire, îndepli- mereu mistuindu-se însăşi pe sine. E o taină şi dea-
nindu-şi slujba de judecător în conştiinţă şi fiind pururi neînţeleasă legătură între om şi om şi fiecare
în toate manifestaţiunile vieţii lui modeste un om trebue vrând nevrând să-şi potrivească vieaţa cu lumea
cumsecade, se face nesuferit tuturora. E transferat în care trăieşte. Strâmtorat, împins, nevoit ori ade­
dintr’un oraş în altul, e bănuit că s’a îmbogăţit din menit, el gândeşte şi face numai ceeace rezultă din
fel de fel de afaceri murdare, e socotit un mojic şi împrejurările în cari se desfăşură vieaţa şi din por­
un calic. Aşa că e silit să-şi părăsească slujba şi să nirile oamenilor cu cari şi-o petrece".
trăiască numai pentru socotelile lui cinstite, ajutând Acest determinism pare a se resimţi în ultimele
pe toţi cu cari are de a face, fără să-şi păgubească creaţiuni ale scriitorului nostru atât de apreciat: ten­
interesele lui. Pe un prietin din copilărie, un om lipsit dinţa subiectelor începe să fie a tot stăpânitoare.
de voinţă şi de prevedere, îl face om cu avere, pur- * O. C. T.
tându-i singur contabilitatea vieţii materiale. Şi ca să George Murnu, Monumente antice din Roma,
vedem ce mare mâestrie e să faci socoteli drepte, descrieri şi impresii, cu 80 de ilustraţii. Bucureşti,
fără să jicneşti interesele nimănuia, autorul pune şi 1908, 1 voi. 272 pp. Preţul: 3 lei 50 bani.
pe alţii să le facă, reuşind să ne convingă că talentul Ştiind pe d-l Murnu la studii în Roma, l-am rugat
lui Spiru Călin nu e de dispreţuit. Acest om, care îşi să descrie pentru publicul nostru monumentele antice
păstrează măsura cuvenită în toate amănuntele vieţii din cetatea de care ne leagă atâtea tradiţii şi atâtea
şi care pare cu inima de ghiaţă, când găseşte pe amintiri scumpe. Eram sigur că d-sa ne va dă o lu­
cineva, de care se poate alipi şi care-i primeşte iu­ crare de valoare, care pentru noi Românii din Ungaria
birea cu îngăduinţă, se dă cu tot sufletul, împlinin- eră o necesitate sufletească. Conştiinţa originei romane,
du-şi astfel cea dintâiu datorie de cetăţean: întemeierea însufleţirea pentru „maica Roma" aici la noi a fost şi
unei familii. Aşa devine Spiru Călin un element este mai adâncă şi mai trainică. Cunoaşterea monu­
folositor societăţii. > mentelor de artă din cetatea, care e leagănul renaşterii
D-l Slavici ne-a dat un tip din lumea reală, care noastre naţionale nu puteâ decât să întărească sen­
interesează ca operă literară. Povestind însă în cele timentele de mândrie şi de demnitate în lupta grea ce
mai mici amănunte contabilitatea lui Spiru Călin, a o ducem pentru realizarea idealurilor mari şi visurilor
mai vrut să îndemne pe cetitori să-i urmeze exemplul, îndrăzneţe.