Page 23 - 1909-10

Nrul 10, 1909. LUCEAFĂRUL 239

toate, „Corul marinarilor". Corul bărbătesc al reuniunii * In Brad s’a format o trupă teatrală de diletanţi
e peste tot superior corului femeilor, care nu dispune cari dau reprezentaţii atât în oraş cât şi prin satele
de voci atât de bine disciplinate, ca şi corul bărbătesc. din împrejurime. Piesele sunt alese după cerinţe şi
Di Murăşian a cântat frumos şi cu avânt, ca întot­ împrejurări. In comuna Tereţel s’a jucat, Duminecă
deauna. Acompaniamentul, la pian, al d-nei M. Brote în 2 Mai, „Lipitorile satului" de V. Alexandri. Preţurile
a fost discret şi preciz. Dirigentul reununii, d-1 pro­ locurilor sunt foarte minime şi totuş s’au incassat la
fesor de muzică A. Bena, a dat dovezi de apti­ această reprezentaţie 70 cor., cari se vor întrebuinţâ
tudini în a conduce corurile şi a fost răsplătit cu la repararea bisericei din sat. Trupa o alcătuiesc:
aplauze îndelungate. D-na E. Timbuş, d-rele Emilia Safta şi Olga Boneu
* şi d-nii Dr. Tr. Suciu, Dr. I. Radu, Dr. C. Albu, I.
Reviste şi ziare. în „Tribuna" (Nr. 83) d-l Dr. Giurgiu, P. Mateeş, I. Henteş, V. Damian, L. Suciu,
losif Popovici face propunerea să se centralizeze in­ T. Lungu, Pavel Lazar ş. a.
stitutele teologice-pedagogice din metropolia gr.-or. Această iniţiativă e vrednică de toată lauda şi e
română din Ungaria. Chestiunea s’a discutat de co- de dorit ca pilda să fie urmată de cât mai mulţi şi
misiunea şcolară a sinodului din Caransebeş şi merită în toate centrele româneşti.
luarea aminte a celor chemaţi să o realizeze.
* In „Neamul Românesc" dela 26 Aprilie a. c.
d-l Iorga face nişte mărturisiri, cari vor surprinde de
sigur pe mulţi. Ne spune că d-sa n’a avut niciodată Poşta Redacţiei.
pretenţia de a fi un critic, de a stabili un curent social — Manuscrisele nu se înapoiază. —
sau politic, ci a vorbit despre literatură, despre po­ T. Mură şan. „Pe drum" are strofe frumoase.
litică şi despre multe altele — „mai mult pentru el". „Sonet" e mai puţin reuşit. Reproducem din „Pe drum":
Vedeţi cum devine chestiunea: D-l lorga a făcut de (Peste văi zefirii plâng)...
toate pentru sine însuş. Şi toată lumea până acum Iar prin freamătul de flori
a crezut că d-sa luptă pentru un ideal, pentru o cauză, Cântec trist pătrunde,
care n’are nimic de a face cu scopurile şi plăcerile Plânge valea ’n murmurul
d-sale personale. Ne-a spus-o singur deatâteaori. Şi Glasnicelor unde.
acum singur mărturiseşte contrarul.
Câte decepţii ne oferă personalitatea complicată a Când din zări clipesc duios
d-lui Iorga! Lacrime de stele,
Pentru ce nu vii să-mi curmi
* în „Mercur de France" (16 Aprilie) d-l M. Mon-
tandon vorbeşte de Unirea principatelor, de ediţiile Dorurile mele?
institutului „Minerva", de Analele Academiei române, Am fi singuri prin poeni...
de Hora din Cartai, de România pitorească şi de Bu­ Blândă, visătoare,
letinul monumentelor istorice. — în n-rul dela FMaiu Ne-ar stropi cu razele-i
d-sa scrie un articol informativ despre Muzeul Aman Luna călătoare,
din Bucureşti.
* Şi când Iun’ ar trece ’ncet
Vârful de jugaştri,
Ştiri. Despărţământul Abrud-Câmpeni al Asocia-
ţiunii a primit dela banca „Auraria" suma de 300 cor. M’ar pătrunde farmecul
cu scop de a se dă ca premiu persoanei din cuprinsul Ochilor albaştri...
despărţământului care a desfăşurat cea mai mare Nu ’nţelegem de ce-aţi botezat-o „Pe drum"? Tri-
activitate literară. Suma a fost votată colaboratorului miteţi-ne negreşit şi altele.
nostru I. Agârbiceanu, preot în Bucium-Şasa.. Si vela. Slabe de tot. Nici o licărire poetică. E
Iată o pildă vrednică de imitat din partea băncilor proză sarbădă, rimată rău.
româneşti! Se găsesc destui literaţi strâmtoraţi, cari ar Pe laiţa dela poartă
merită să aibă şi ei o răsplată a muncii. Premiile de
feliul acesta s’ar putea încredinţâ eventual comitetului Erai când te-am văzut
Şi inima din mine
central al „Asociaţiunii", care le-ar putea împărţi la Cu dor o-ai (!!) străbătut (!!)
adunările generale deodată cu premiul Andreiu Mu-
răşan. Atunci, ţi-aduci aminte?
* La Paris s’a vândut, zilele aceste, o ediţie com­ Am fost un rob al tău,
pletă a operelor lui Molifere, apărută la 1773 cu 33 Şi sincer eu iubire
desenuri originale compuse pentru această ediţie de Ţi-am spus, — pre Dzeu!
Moreau-le-Jeune, cu suma de 177,500 franci. „Şi sincer eu iubire ţi-am spus, pre Dumnezeu..."
* Fruntarul din acest număr e desemnat de d-l arhitect Credeţi, întEadevăr, că asta se poate numi poezie?
A. Clavel din Bucureşti, iar coperta e lucrată de d-l Tot atât de slabă e a doua „Toţi"... Toţi se uită la
Alfred Vincenz, arhitect al primăriei din Craiova, că­ d-voastră şi aşteaptă să le spuneţi ce se petrece în
rora le mulţumim şi pe această cale pentru bunăvoinţă. zările senine „şi nu răsun". Iar d-ta: