Page 3 - 1909-10
P. 3
Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.
A VIII-a expoziţie a „Tinerimii Artistice".
Intr’o hună zi s’a deschis obişnuita expoziţie artei solicitudinea şi dărnicia d-sale şi câţi
anuală a „Tinerimii Artistice" din Bucureşti. pictori români preocupă împodobirea pla
De astădată fără oficialitate, fără discursuri foanelor acestui palat! Prin aceasta nu dă
şi fără... entuziasm. Eră o zi posomorită, numai de lucru unor meritoşi artişti, ci şi
ploioasă, şi mulţimea iubitorilor de artă, dar face o operă de care i vor fi recunoscătoare
mai iubitori de tihnă, a găsit că nu e bine să generaţiile ce vin. De-ar avea numeroşi imi
se expue pentru... expoziţie. Dar dragostea tatori în rândul boierilor! Dintre aceştia e
adevărată nu se teme de intemperii. Vorba unul singur care trebue numit alăturea de
cântecului: dl Calinderu: d-1 A. Simu, întemeietorul unei
Lasă vântul să mă bată alte galerii care este o podoabă a Bucureş
Şi ploaia să mă străbată. tilor. Şi dl Simu e nelipsit dela festivităţile
Numai mândra să mă vadă! artistice; de aceea îl şi avem în mijlocul
şi iată, pe rând, apariţii auguste şi simpatice nostru şi colindăm cu d-sa sala expoziţiei.
înveselesc pragul Ateneului. în fruntea lor Să vedem dar ce ne îmbie aceasta în a opta
A. S. R. Principesa Maria. Publicul, ca şi ei primăvară.
fascinat de maiestatea-i simplă şi plină de *
drăgălăşie, îşi descopere capul în faţa ei şi E o recoltă artistică nici mai săracă, nici
o urmăreşte în sală pe tăcute, aproape ma mai bogată decât în anii trecuţi. Din neno
şinal, atras de farmecul mişcărilor, surâsului, rocire, nu este expus aici tot ce au artiştii
vorbelor ei şoptite. Principesa se abate din mai bun. Când ştii ce pot produce şi ce produc
când în când la câte un tablou, la câte o ei în realitate cu alte prilejuri, ai o părere
sculptură, şi are totdeauna câte un cuvânt de rău, că expoziţia aceasta anuală se înfăţi-
de bunătate, de încurajare. Ea însăşi fiind şază ca o înjghebare de ocazie, întâmplătoare,
artistă, părerile ei au greutate şi sunt uneori chiar pripită. Căci o mare parte din operile
hotărîtoare. Prin public se distinge un foarte prezentate sunt mai mult încercări, schiţe, ai
simpatic personaj politic şi mare iubitor de putea zice lucrări de mântuială sau de po-
artă, ministrul V. Morţun. Prezenţa sa nu are runceală. Ai impresia că aici nu expune în
nimic din parada insipidă a oficialilor. D-sa primul rând ambiţia, pasiunea, dorinţa no
vine pentrucă e prietinul sincer, devotat, ge bilă şi desinteresată de a face ceva bun,
neros al artei şi al artiştilor. Prin mulţime strălucitor, durabil, ci calculul material: ai în
mai deosebim şi o altă figură respectabilă: ochii tăi par’că o marfă înşirată spre vân
e dl I. Calinderu, care e un adevărat Mece- zare. Şi nu e de mirat. Artiştii, în genere
nate al artiştilor noştri. Mergeţi în strada nevoiaşi, ca să-şi treacă operile, caută a răs
Renaşterii şi veţi vedea ce palat a ridicat punde gustului general al publicului,care cere
