Page 5 - 1909-10
P. 5
Nrul 10, 1909. LUCEAFĂRUL 221
mai prejos. Cavalerii săi medievali ne trans- Ne pare rău că Strâmbu ne lipseşte de
poartă într’o feerică lume din poveşti. drăgălaşele sale ţărăncuţe dându-ne de data
Mutzner ne dă trei peisaje cunoscute dela asta câteva ffiguri de ţărani, cari scot la
expoziţia personală a artistului. D-sa se pre iveală mai puţin pe îndemânatecul tehnician
zintă ca un fericit importator al pointilismului şi scrupulosul desenator. Motivul fără în
francez în ţară. Dar nu e un simplu imitator; doială e, că ne făcuse din belşug cunoscut
ne-o arată îndrăzneala sa coloristică dusă toamna trecută la expoziţia sa personală noua
uneori la extrem. Cu toată exagerarea sa, fază interesantă a însemnatului său talent.
obţine armonii depline Teodorescu Sion
de culori şi e vrednic este un talent nou care
de luare aminte. în va trebui să lucreze
orice caz publicul are mult până să ajungă
prilej de-a se famili- la profunditatca de
arizâ cu un gen de artă observaţie care face
care are admiratori pe artist. Prea e pre
rafinaţi în străinătate. ocupat de tehnică şi
Pătraşcu ne pune rămâne superficial în
în vedere mai multe desen.
peisaje în felul său Vermont expune
sobru de-a vedeâ na o serie de schiţe care
tura. Impresionismul nu ne dau îndestul
său însă nu se susţine dovada puterii sale.
totdeauna, căci une „Pogorîrea de pe
ori cade în exagerare, cruce" ne dă în schimb
şi în loc de efecte reale măsura de felul cum
de culori ne dă un gali artistul ştie întocmi o
matias coloristic. Aşa compoziţie într’un
e cazul cu al său „Ba chip original, mai ales
zar din Assuan“. Din la o temă ingrată care
potrivă, „Casa de pe a fost tratată de cei
malul mării" e o bu mai mari artişti din
cată drăguţă; ea însă lume. „Moartea sf.-lui
ne vorbeşte mai mult Ştefan", observată cu
prin variaţia tonurilor, deamăruntul, desfată
decât prin claritatea ochii şi arată cum ar
viziunii. Şi aici, ca şi tistul uneşte coloritul,
în mai toate lucrările de altfel simplu, cu
d-lui Pătraşcu, avem desenul pe care e
impresii, iar nu ta A. S. R. Principesa Maria: Flori. stăpân, lucrând cu a-
blouri propriu zise: e tâta uşurinţă tehnică.
acelaş dispreţ de detalii şi aceeaşi îndră- Pe Vermont îl poţi jcunoaşte mai bine în
gire de pete şi siluete. atelierul său. O pânză mare destinată pentru
Steriadi ne aduce de astădată lucrări figu- galeria d-lui Calinderu şi alte câteva tablouri,
rale tratate cu multă îndrăzneală tehnică şi colo care în curând vor fi isprăvite de el, mărturi
ristică, dar factura sa e uşoară şi mai mult ex sesc calităţi nu tocmai obişnuite în pictura
ternă. Cu toată mozaicitatea coloritului său, noastră.
putem vedeâ Ia el o străduinţă de armonizare, Ştefan Pop est u de data asta ne-a trimis
care se poate observă mai mult la „Ţigancă". câteva desene în cărbune; negreşit ne-ar fi
Această piesă împreună cu „După malul Du plăcut să vedem picturi, ca colorist fiind
nării" sunt poate cele mai bune creaţii ale sale. d-sa unul din artiştii noştri de frunte. „La
l