Page 7 - 1909-11
P. 7
Nrul 11, 1909. LUCEAFĂRUL 247
Portul ţăranilor dalecarlieni variază după comune goste ca să-şi împodobească locuinţa cu felurite lu
sau parochii, cum se obişnueşte a se zice în părţile crări de lemn, cu minunate încrustări pe dânsele.
acelea. El este însă luat ca tip, când e vorba să se Aşa tot în sala despre care am vorbit se pot vedeâ
reprezinte costumul naţional suedez şi tot dalecar- felurite obiecte caznice de o adevărată valoare în
liani sunt şi ţăranii de pe pânzele lui Zorn, care ca ceeace priveşte arta populară. Aşa sunt mici teas
nimeni altul a ştiut să prindă întreaga lor fire şi s’o curi, funduri pentru tocat, furci de tors, vârtelniţe,
redea prin minunatele împreunări de culori. Toate bătătoare, ciomege, linguri, ploşte, vase, fărfuriuţe
variantele portului ţărănesc din ţinutul Dalecarlie, sau bliduri etc., toate având săpături făcute cu multă
cum e cel al locuitorilor din Leksand, Floda, Mora îndemânare şi care prin feluritele figuri ce reprezintă
sunt reprezintate în colecţiunea dela Muzeul Nordului. satisfac şi pe cel cu gusturi cât se poate de rafinate.
Mai încolo se înfăţişază locuitorul din Vestrcgoţia Ele sunt nespus de multe şi sunt orânduite după ţinuturi.
Din Muzeul Nordului: Portul ţărănesc (figuri de ghips îmbrăcate în costume).
şi în special cel din Blakinge. Portul ţărancelor din Mergând puţin mai înainte şi trecând printEun mic
această localitate seamănă aproape întru totul cu al coridor, se ajunge într’o sală mai mică unde se văd
săliştcncelor, cu deosebire că ele poartă o rochie armele cu care se apărau sătenii de fiarele sălbatice,
albastră, culoare pe care de altfel popoarele nordice precum şi feluritele curse pe care le întindeau ca să
o iubesc atât de mult — şi un tistirnel brodat frumos, prindă pe aceşti duşmani atât ai lor cât şi ai vitelor
pe care îl pun după gât. cu cari se ajutau ca să-şi ducă traiul. Pe lângă felu
Se înşirue tot aşa chipuri care reprezintă pe lo ritele „fieruri" se văd o mulţime de curse alcă
cuitorii diferitelor părţi ale ţerii, căutându-se, după tuite din trunchiuri de copaci, din pietri şi gropi, în
cum am spus, ca pe lângă port să li se înfăţişeze şi care, prin ingenioase aşezări, puteau să fie prinse
expresia feţei. fiarele cele mari. De asemenea sunt expuse felurite
Fiindcă din cele mai depărtate vremuri, ţăranul lănci, ferecate cu piroane, precum şi puşti cu ţevi
scandinav a fost o putere în stat şi şi-a avut gospo groase ca acelea ale cazanului. In secţiunea privitoare
dăria lui unde şi-a dus traiul nesupârat de nimeni, la ţinuturile locuite de Laponi se văd chipuri cari
a fost foarte natural ca el să aibă o deosebită dra- înfăţişează pe aceşti pitici ce-şi duc traiul într’o na-
2*