Page 22 - 1909-12

282 LUCEAFĂRUL Nntl 12, 1909.
Mistral. Fericit poet. Mai anii trecuţi a luat premiul filologi, geografi, istorici etc. pentru cercetările cărora
Nobel, iar acum poporul pe care l-a făcut nemuritor desigur va face bune servicii.
în creaţiunile sale artistice îi ridică o statue pe piaţa „Asociaţiunea", care a iniţiat lucrarea şi a suportat
vechiului orăşel gallic, Arles. S’au împlinit cincizeci de cheltuelile tiparului, dovedeşte că-şi înţelege pe deplin
ani decând a apărut minunata capdeoperă a lui Mis­ misiunea culturală ce-o aşteaptă toată obştea româ­
tral, poemul în 12 cânturi, Mireio (Mireille), cea mai nească dela dânsa.
măiastră creaţiune a literaturii provensale. Poporul Sperăm, că toate instituţiunile noastre şi toate ofi­
din Provence a ţinut să serbeze acest eveniment des- ciile se vor grăbi a-şi procură acest dicţionar.
vălind statuia cântăreţului său naţional. La serbare Se vinde la toate librăriile. Preţul: 5 cor.
a luat parte oameni de litere din întreagă Franţa. *
M. Sa Regina României şi-a prezentat urările sale Şcoala Română. Harnicul nostru colaborator, d-1 G.
prin principele Cantacuzino, care într’o alocuţiune a Rotică, în scrisoarea din Bucovina apărută în
amintit de origina comună şi de prietenia dintre cele Nr. 2 a. c., a povestit pe scurt istoricul „organizaţia
două popoare latine. Pe urmă a depus o cunună pe şi activitatea societăţii Şcoala Română" a fraţilor bu­
soclul statuei. In faţa alor 20.000 de oameni, în arena covineni. D-1 Iorgu G. Toma publică acum un volum
clasică din Arles, s’a reprezentat Mirâio dramatizată. („Şcoala Română", Suceava 1909) de 200 pagini, in
Au jucat-o cei mai vestiţi actori din Paris. — Statuia care, după o scurtă introducere asupra trecutului şco­
lucrată de măestrul Riviere reprezintă pe Mistral în lar din Bucovina, istoriseşte pe larg organizaţia şi
mărime naturală, într’o poziţie simplă şi naturală, activitatea societăţii, descrie aşezămintele ei, situaţia
cum a fost toată vieaţa lui. Pe statue e scris: Pro­ fondurilor etc.
vence — lui M i st ral. Totul atât de simplu şi atât E o lucrare folositoare şi indispensabilă pentru
de frumos. ceice vor să cunoască un capitol însemnat din vieaţa
*
culturală a Bucovinenilor.
f Eugen Voinescu. Un pictor care n’a făcut mult zgo­
mot in vieaţă s’a sfâns la vârstă înaintată. In tinereţe a *
ocupat postul de consul la Odessa şi Atena, mai apoi Reviste şi Ziare. In „Ţara noastră" Nr. 20 1909,
a fost prefectul unui district moldovean. In cariera d-1 II. Chendi se ocupă, într’un temeinic şi frumos ar­
diplomatică s’a îndrăgostit de mare, pe care a zu- ticol, de curentul pe care d-1 Densuşianu vrea să-l
grăvit-o cu stăruinţă şi cu pasiune. Şi-a făcut chiar o Inaugureze, cu orice preţ, în literatura noastră. D-1
specialitate din marine, in care n’aveâ tovarăşi între Chendi dovedeşte că aşa numitul „curent al d-lui
pictorii români. Talentul său nu s’a impus însă cât a Densuşianu este o bufonerie, căci nu vre-o necesitate
trăit şi nu sunt nădejdi că numele său va fi împodobit sufletească nici vre-o însuşire artistică deosebită l-a
de lauri nici după moarte... Cetitorii revistei noastre îndemnat să-şi încerce norocul de om vestit, ci pur şi
pot găsi câteva reproduceri după tablourile lui în simplu o biată ambiţie omenească".
Nr. 3 din 1906. * „Patria" (Nr. 31 1909) publică un raport amănunţit
*
despre frumoasele Serbări culturale aranjate în Cer-
Dicţionarul numirilor de localităţi cu popora- năuţ cu ocazia vizitei societăţii muzicale „Hora" din
ţiune română din Ungaria, compus din încredinţarea Bucureşti. Asemenea serbări, cari la noi încep să fie
„Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura po­ tot mai rare, sunt înălţătoare de inimi. Ne bucurăm că
porului român" de Silvestru Moldovan şi N. Togan. fraţii bucovineni pot avea parte de ele.
Această lucrare de mult reclamată de trebuinţele * în „Răvaşul" (nr. 4 —5/909) se publică câteva
zilnice, atât ale noastre, cât şi ale concetăţenilor de scrisori preţioase privitoare la înfiinţarea revistei
altă limbă, apare în editura „Asociaţiunii" şi are ur­ „Transilvania". Introducerea ce se face la aceste scri­
mătoarele părţi: Partea 1 cuprinde toate numirile lo­ sori cuprinde câteva constatări de prisos, dictate sau
calităţilor din Ungaria, în care se găseşte poporaţiune de reacredinţă sau de dezorientare. Toată lumea ştie
română; la fiecare localitate se indică numirea ro­ care a fost rostul revistei „Ţara noastră", când era
mânească, apoi cea oficială (maghiară) şi, dacă există, organul „Asociaţiunii", ştie cum s’a născut şi din ce
cea germană. Se arată dacă e comună mare sau mică cauze a dispărut. Afirmaţia: „dupăce secretarii lite­
etc., se spune comitatul şi cercul administrativ şi nu­ raţi şi-au angajat puterile lor in serviciul unor publi-
mărul locuitorilor după naţionalităţi, pe baza recenză- caţiuni particulare, neconforme spiritului „Asociaţiunii"
mântului din 1900. s’au făcut încercări de a reînvia „Transilvania" —
Partea a H-a cuprinde numirile maghiare (oficiale) cuprinde un neadevăr, fiindcă oricine a cetit primele
ale localităţilor, precum şi cele corăspunzătoare ro­ numere ale revistei „reînviate" „Transilvania" a putut
mâne, iar partea a IlI-a cuprinde numirile germane vedea că „literaţii" lucrează din greu la ea. Dacă nu
şi cele corăspunzătoare româneşti. poate apărea mai des, e lipsa de mijloace materiale.
Autorii şi-au dat silinţa să fie cât mai conştienţioşi Răvaşul ar fi făcut mult mai bine, dacă ar fi luat notă
in alcătuirea lucrării şi putem spune cu bucurie c’au de apariţia „Transilvaniei" nr. ÎL, care a satisfăcut
reuşit să ne dee o lucrare bună şi folositoare, pen­ toată lumea. — Că „publicaţiunile particulare" de ce
tru care cu toţii le datorăm recunoştinţă. sunt „neconforme spiritului Asociaţiunii" rămâne o
Dicţionarul poate interesă şi cercurile ştiinţifice, pe chestiune deschisă pentru „Răvaşul",