Page 23 - 1909-13

Nru! 13, 1909. LUCEAFĂRUL 307
crări intelectuale e să asimilăm „pătura superpusă" sa filozofică „Puterea sufletească". E prima scriere
făcând-o de o potrivă cu massele mari ale poporului". filozofică premiată de Academia română.
E o părere luminoasă, care întăreşte o credinţă a Mare’e premiu Năsturel de 12.000 lei n’a fost acor­
noastră, a celor ce am eşit din sânul poporului. Când dat nici unuia dintre concurenţi.
s’a mărturisit această credinţă s’au găsit unii — tocmai *
în coloanele „Sămănătorul" in care apare articolul d-lui Nuoi membri ai Academiei române. In sesiunea
Slavici — cari au dat cu pietre în cel ce-o spunea. din primăvara aceasta s’au făcut alegerile de membri
* activi ai Academiei române în locurile vacante în
f Dr. Aurel Murăşianu, fost vreme de 32 de ani urma morţii membrilor V. Babeş, FI. Marian şi epi­
redactorul celui mai vechiu ziar românesc, „Gazeta scopul N. Popea.
Transilvaniei", a răposat în Braşov, Luni, în 21 Iunie Au fost aleşi în secţia istorică d-nii Vasile Mangra,
n., în vârstă de 62 vicarul Orăzii-Mari; Dr. Augustin Bunea, canonic
de ani. Om de-o mitropolitan in Blaj şi numismatul Mihail Şuţu.
activitate uimi­ Membri corespondenţi au fost aleşi în secţia lite­
toare, Dr. A. Mu- rară d-nii: 1. Brătescu-Voineşti, George Murnu şi I. A.
reşianu până în Bassarabescu; în secţia istorică d-nii: general Hârjeu,
momentul din C. Giurescu şi Dr. George Popoviciu, protopopul
urmă n’a lăsat con­ Lugojului, iar în secţia ştiinţifică d-nii 1. Tziţeica şi
deiul din mână... Em. Teodorescu.
A murit cu arma In numărul viitor vom publică portretul nouilor
aceasta în mână, membri dela noi. *
ostaş brav şi cre­
dincios steagului „Şezătoarea" la Cernăuţi, în Bucovina. La 17
căruia îi jurase Iunie s’a reprezentat în teatrul comunal din Cernăuţi,
credinţă. de cătră societatea corală „Armonia", opereta „Craiu
A. Mureşianu, nou" de C. Porumbescu şi „Şezătoarea" d-lui Dr. Ti-
fiul lui Iacob Mu­ beriu Brediceanu.
reşianu, s’a născut Lucrarea muzicală a d-lui Brediceanu a fost pri­
în Braşov, la 1847. mită cu multă căldură, iar compozitorul chiemat în
Aici a primit in­ repeţite rânduri' înaintea rampei — salutat tot de
strucţia primară şi atâteaori cu aplauze frenetice. In semn de recunoştinţă
secundară. Liceul şi admiraţie i s’a oferit d-lui Brediceanu — care a
l-a absolvat în mers anume din Sibiiu pentru a asistă la reprezen­
Dr. Aurel Murăşianu. Blaj, sub condu­ taţie o frumoasă cunună de lauri, făcându-i-se în
cerea lui Cipariu. acelaş timp o grandioasă manifestaţie de simpatie.
La 1865 s’a dus la Viena unde a terminat cursul filo­ •
zofic, apoi cel juridic. Ales preşedinte al societăţii Statuie lui Ion Creangă. Revista literară „Ion
tinerimii universitare, la propunerea lui societatea Creangă" din Bârlad a deschis o listă de subsripţie
şi-a ales numele ei de astăzi „România Jună". La 1872 în vederea ridicării unei statui în Bârlad marelui
trece doctoratul în drept şi practica pentru advo- scriitor popular Ion Creangă.
catură. La 1877 e, însă, nevoit să se întoarcă Ia *
Braşov, ca să-l înlocuiască pe tatăl său — îmbolnăvit Ştiri. Concertul d-lui N. Corfescu, care a avut loc în
— la ziarul pe care de-atunci încoace l-a condus cu 5 Iunie n., aici în Sibiiu, a adunat destul public româ­
cea mai mare dragoste. nesc, deşi programul a fost vădit internaţional. Dintre
înmormântarea lui a avut loc Miercuri, la orele 4 cântăreţi s’a distins tenoristul Achile Saia, care a
d. a., în cimitirul Groaveri din Braşov, în faţa unei cântat frumos şl cu temperament în limba lui. Doinele
asistenţe nenumărate. româneşti au fost sub orice critică.
* * Dl Anton Mocsonyi a dăruit pentru şcoala ro­
Sesiunea generală a Academiei române din anul mână de fete din Arad suma de 2000 cor.; familia
acesta s’a încheiat la 11 Iunie n. prin o şedinţă so­ Mocsonyi de Capolnaş suma de 1000 cor., iar d-1
lemnă, in care s’a dat cetire rapoartelor asupra lucră­ Petru lonaş 200 cor.
rilor premiate în sesiunea din primăvară. * Premiul „Hillel", în valoare de 5000 lei, al fa­
Premiul divizibil Adamachi de 5000 lei a fost acordat: cultăţii de teologie din Bucureşti s’a acordat diaco­
2000 lei d-lor Şt. O. losif şi D. Anghel („Caleidoscop"); nului N. M. Popescu pentru lucrarea sa: „Rolul bi-
1500 lei d-lui C. Sandu-Aldea („Pe drumul Bărăga­ sericei în trecutul neamului românesc din punct de
nului"); câte 500 lei d-lor 1. Adam („Constanţa pito­ vedere naţional şi cultural."
rească"), 1. Ciocârlan („Inimă de mamă") şi d-nei * 1. P. S. Sa mitropolitul Victor Mihali din Blaj a
Elena Farago („Şoapte din umbră"). rânduit ca sfânta cruce a lui Iancu, sfărmată de mâni
Premiul Eliade de 5000 lei a fost acordat d-lui necunoscute, să se ridice iar, pe cheltuiala I. P. S. Sale,
Rădulescu-Motru, profesor universitar, pentru lucrarea — tot din bucăţile şi sfărâmăturiIe ei. Astăzi