Page 11 - 1909-14-15

Nrul 14-15, 1909. LUCEAFĂRUL 919
Ţinem să fim bine înţeleşi, când stăruim Aici la noi toţi câţi au văzut originalele
pentru Introducerea motivelor poporale în compoziţiilor şi aplicaţiunilor d-lui Ştefureac
arta noastră naţională. Nu e deajuns să co­ au fost încântaţi de frumuseţea artei ţărăneşti,
piem motivele şi să le aplicăm neschimbate, când are norocul să fie prelucrată de un
cum s’a făcut, de pildă, în câteva încercări talent real. Mijloacele materiale nu ne per­
de pictură bisericească. Pictorii au luat mo­ mit să reproducem în colorile originale de­
tivele unui brâu şi le-au pus pe o coloană, cât două compoziţii, cari sunt dintre cele
sau au aninat o cusătură de pe-o cămaşă mai frumoase, dar nu sunt cele mai desă­
femeiască pe tunica unui sfânt, sau cu mo­ vârşite. 1 )
tivele unui covor au decorat ferestrele. Aceste
sunt lucruri, cari dovedesc lipsa de invenţiune
a decoratorului. Ca să ne convingem ce erezie
se face cu o astfel de întrebuinţare a motivelor
artei ţărăneşti, să ne gândim la bisericile
zugrăvite de ţărani. Niciodată nu vom găsi
în opera lor primitivă asemenea dovezi a
lipsei de pietate.
Motivele artei ţărăneşti trebuesc pre­
lucrate, trebuesc trecute prin sufletul
creator al unui artist de talent, ca să poată
da naştere unor opere naţionale superioare
şi durabile. Invenţiunea trebue să vină în
ajutorul artistului, ca să poată desăvârşi
creaţiunile geniului poporal.
Numai în chipul acesta vom aveâ o artă
trainică, născută din fiinţa noastră naţională.
*
De bunăseamă nu facem o surprindere de
toate zilele cetitorilor noştri, înfăţişândn-le,
în acest număr, o parte cu totul nouă din
arta decorativă a ţăranului român. Alături de
minunatele şi bogatele motive poporale, de
astădată avem norocul să publicăm şi unele
prelucrări reuşite ale d-lui Ion Ştefureac, pro-
fesor-architect la „şcoala specială i. r. pentru
prelucrarea lemnului" din Câmpulungul Bu­ 2. Odaie ţărănească: patul, lada şi culmea (âplicaţiuni
covinei. D-sa a făcut mai mulţi ani studii după vechi lăzi ţărăneşti).
amănunţite asupra casei şi mobilierului ţără­ Despre mobilele româneşti s’au scris nu­
nesc din Bucovina, mergând din sat în sat mai câteva articole. In „Zeitschl ift fur oster-
şi adunând cu sfinţenie toate lucrurile de reichische Volkskunde" (Fasc. I—111 an. XII.
artă veche ţărănească. Tot d-1 Ştefureac ne-a
1906) d-1 llie Veslovski (Weslowski), di­
pus la dispoziţie şi fotografiile după origi­ rectorul amintitei şcoale din Câmpulung,
nalele ţărăneşti, cari apar alături de compo­ publică un mic studiu întitulat „Die M5bel des
ziţiile d-sale. rumănischen Bauernhauses in der Bukowina".
Până acum s’a vorbit aşa de puţin despre A apărut, împreună cu ilustraţiile interesante,
mobilele româneşti, încât cei mai mulţi nu-şi
vor fi închipuit că există şi de acestea. Când ') Vezi adausul la acest număr: 1. Ladă ţără­
nească, compoziţie originală după un vechiu cuier
am primit desemnele d-lui Ştefureac şi noi aflat în comuna Pojorita şi II. Leagăn ţărănesc,
am avut bucuria unei revelaţii. Nu ne- în­ compoziţie originală după un vechiu leagăn aflat în
chipuiam că avem lucruri aşa de minunate. comuna Păltinoasa (ţinutul Câmpulungului).
2*