Page 12 - 1909-14-15

320 LUCEAFĂRUL Nrul 14-15, 1909.
şi în revista „Junimea Literară" din Cernăuţi Dacă s’au ocupat aşa de puţini de mobi­
(An III., 1906 Nrii 5 şi 7). lele româneşti, nu e nici o mirare că nu sunt
In România de câţiva ani există societatea cunoscute.
„Domniţa Maria", care vrea să reînvieze indus­ Vom descrie deci mai pe larg mobilierul
tria casnică, şi anume: olăria, ţesătoria, mobi­ unei odăi ţărăneşti, cu gândul de a trezi şi
lierul şi alte ramuri industriale. A publicat şi câ­ la noi interesul faţă de această ramură a
teva concursuri între artişti şi meseriaşi, pentru artei ţărăneşti. Poate unii se vor îndemnă să
a crea modele practice cu ornamentaţie spe­ adune pentru „Muzeul Asociaţiunii" vechile
cific românească. Din prilejul concursului mobile ţărăneşti dela noi. Poate alţii, cei cu
pentru mobile, d-1 Al. Tzigara-Samurcaş, di- dare de mână, se vor hotărî să înfiinţeze şi
în Ardeal un atelier, în care să se lucreze
mobile româneşti, ca la şcoala din Câmpulung.
Descrierea ce urmează se mărgineşte nu­
mai la mobilierul odăilor ţărăneşti din Bu­
covina şi o facem pe baza studiului d-lui
Veslovski, a unor însemnări pe cari a bine­
voit a ni le pune la dispoziţie d-1 I. Ştefureac
şi a amintirilor noastre personale din satele
din Ardeal situate la graniţa Bucovinei şi
Moldovei, în cari sate casele ţărăneşti sunt
aproape identice cu cele din Bucovina.
Casa ţărănească din Bucovina e de obiceiu
făcută din bârne necioplite, aşezate orizontal
unele peste altele şi încheiate la cornuri în
„chiutori" (cetori). 1 ) Casa e aşezată cu faţa
întotdeauna spre răsărit. Pereţii pe dinlăuntru
— în cele mai multe cazuri şi pe din afară
sunt lipiţi cu lut şi văruiţi. Tavanul e
din grinzi patruunghiulare şi din scânduri
aşezate peste grinzi aşa fel că tot peste două
scânduri, la o distanţă de 10cm, se pune o a
treia, acoperind spaţiul liber.
Pe jos e sau podeală de scânduri sau e
pământ bătut şi netezit cu muruială.
Casele oamenilor mai cu stare au de obiceiu
patru încăperi: tinda, cămara, „casa cea mică"
3. Pat bătrânesc cu stâlp (compoziţie originală după şi „casa cea mare". Secţiunea fundamentală
un model vechiu din Câmpulung). a unei asemenea case e următoarea:
i.
rectorul muzeului de artă naţională din Bu­ □ □
3-50 o 2m 5 m
cureşti, publică în „Convorbiri Literare" (1908 s
Voi. 11., p. 312 şi urm.) o cronică artistică despre .Z Cimaia 1
ss
rezultatul concursului, reproducând cele trei □ Casa cea mită — —
compoziţii premiate ale d-lor Gh.Lupu,archi- * Tiada Casa cea nare
tect, O. Roguski, desemnătorul muzeului de artă .
naţională, şi Hugo Storck, arhitect. D-1 Tzi- — □ □ □ □ 1 01 □
gara-Samurcaşpomeneşte de nişte încercări ale 11 m R.
d-ltii architect N. Ghika de a compune mobile
') Despre construcţia caselor din Bucovina vezi
cu ornamentaţie românească, publicate în re­ articolul d-lui 1. Ştefureac, în „Junimea Literară", Nrii
vista „Architectura", pe care nu o cunoaştem. 2 şi 3-4 din 1909.