Page 15 - 1909-14-15
P. 15

Nrul 14—15, 1909.          LUCEAFĂRUL                        323
          trunchiu  de  răchită  scobit,  cam
          de  90  cm.  lungime.  în  casele
          săracilor  şi  astăzi  se  întrebu­
          inţează  covata  în  loc  de  leagăn,
          în  Bucovina  mai  e  cunoscut
          leagănul  din  leţe  sau  din  îm­
          pletituri  de  nuele,  care  se  acaţă
          de  grindă.  Forma  pe  care  o
          publicăm e cea mai desăvârşită.
          Leagănul  se  face  numai  din
          lemn  de  paltin  sau  de  brad  din
          nuele de alun sau răchită.
           Credem,  că  din  cele  de  mai
          sus  şi  cu  ajutorul  ilustraţiilor,
          oricine  îşi  va  putea  face  o
          icoană  a  aranjamentului  unei
          odăi,  ţărăneşti  din  Bucovina  şi
          va  putea  s’admire  frumuseţea  şi  originalitatea   în  ornamentaţiile  şi  în  săpăturile  de  pe
          mobilierului  ţărănesc  din  această  provincie   toate  mobilele  trăeşte  sufletul  ţăranului  român
          românească.                      din  Bucovina.  însuşirile  artistice  ale  firei  sale
           La  noi  desigur  în  multe  părţi  aranjamentul   îl face să înfrumseţeze tot ce-1 încunjoară.
          odăilor  ţărăneşti  e  altul  şi  ne-am  bucura,  dacă   Cum  se  poate  naşte  din  motivele  ţărăneşti
          cetitorii  ne-ar  trimite  descrieri  de  interioriiri   artă  decorativă  naţională  superioară,  o  dove­
          de case şi de mobile din diferite ţinuturi.  desc  compoziţiile  d-lui  Ştefureac,  care  aplică
           Despre  mobiliarul  vechili  din  Bucovina   decoraţiunile  poporale  chiar  şi  la  mobilele
          trebue  să  mai  spunem  că  eră  lucrat  de  ţărani.   moderne (fig. 15   20).
          Construcţia  mobilelor  eră  trainică  şi  făcută   Aceste  mobile  se  şi  execută  Ia  şcoala  din
          numai  din  lemn,  nici  metalul  nici  cleiul  nu   Câmpulung,  unde  ar  fi  bine  dacă  s’ar  duce
          se  întrebuinţa.  Unele  dintre  mobile  erau   şi  băeţi  dela  noi.  Aceştia,  întorcându-se  acasă,
          strujite,  ceeace  dovedeşte  că  strungul  e  cunos­  ar  putea  deschide  ateliere  de  industrie  na­
          cut de mult de Românii din Bucovina.  ţională, care de bunăseaină s’ar rentă.
           Ornamentaţia  se  compune  din  figuri  geo­  Din  desemnările  d-lui  Ştefureac  desigur
          metrice.  Mai  des  se  întrebuinţează  triunghiul   vor  şti  să  profite  şi  artiştii  cari  caută  motive
          şi  cercul.  întâlnim  şi  decoraţiuni  cu  figuri   naţionale.  Le  recomandăm  şi  revistei  „Munca"
          geometrice  mai  complicate.  Se  observă  şi   din Sebeşul-Săsesc.
          străduinţa  de  a  stiliza  formele  plantelor  şi   Nădăjduim  că  acest  articol  va  îndemnă
          animalelor.  Semnul  crucii  e  deasemenea  foarte   pe  mulţi  să  se  ocupe  mai  deaproape  cu
          întrebuinţat  aproape  pe  toate  mobilele.  Co­  arta  noastră  ţărănească,  care  e  chemată  să
          lorile  principale  cari  se  întrebuinţează  sunt:   câştige  un  nou  titlu  de  mândrie  neamului
          cafeniu  (mai  ales  câmpul),  negru,  galbin  auriu   nostru.I   Oct. C. Tăslăuanu.
          şi roşu închis.










                             Cuier aflat în Pojorîta; vechimea cam 200 de ani.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20