Page 36 - 1909-14-15

Nrul 14-15, 1909. LUCEAFĂRUL 343
linele cunoscute, şi prea cunoscute, căci se găsesc ti­ necesitate elementară „să ştie creştinul să se închine
părite şi în cărţile de cetire ale şcolarilor, şi acolo, Domnului lui în limba aceea, în care l-a născut mama
sub conducerea dascălului, fac bune servicii. lui, căci scrie apostolul Pavel cătră Corinteni: dacă
Forma seacă şi sentenţioasă însă, in care se pre­ m’aş închină în limba străină, sufletul mi
zentă „poveştile morale", şi ţinta acestei cărţi, care se închină, dar mintea îmi este fără frupt".
spune pe faţă, că în adins s’a ferit „de cele în care Tot în prefaţă se insistă şi asupra însemnătăţii na­
se vorbeşte de dragoste şi căsnicii... răzbunare şi ţionale a încercărilor acestor trei scriitori, lucrările
ucideri", constitue mai mult un îndemn pentru cetirea cărora se reeditează aci cu toată îngrijirea, cum şi
de poveşti „imorale", cu dragoste, căsnicii, răzbunare asupra rolului cultural, ce au avut coloniile macedo­
şi ucideri. „ E. Hodoş. române, moscopolene, în diferite centre ale patriei
noastre. De interes deosebit este nota dela pag. 45 - 46,
PericlePapahagi: „Scriitori aromâni in secolul din care aflăm, că atât bunicul de tată al mitropoli­
al XVIU-lea" (Cavalioti, Ucuta, Daniil). Bucureşti 1909. tului nostru Andreiu Şaguna (Evreta Şaguna) cât
Pag. IV+328, preţul 10 Lei. şi cel de mamă (Anastasiu Mihail Muciu) au contri­
In ediţia Academiei Române a apărut această lu­ buit in anu ; 1806 cu banii lor la zidirea frumoasei
crare de valoare a d-lui profesor Papahagi, cunoscut biserici ortodoxe din Mişcolţ. Aşadară spiritul de
publicului prin studiile sale filologice şi folcloristice jertfire pentru biserică şi neam, care aveâ să-şi ajungă
publicate în ultimii 7—8 ani. In prefaţa lucrării, d-1 culmea in epocala activitate bisericească şi naţiona!-
Papahagi grupează la un Ioc tot ce se poate şti despre politică a mitropolitului Şaguna, eră adânc înrădăcinat
aceşti trei scriitori aromâni, principalii reprezentanţi ai în tradiţia familiară. (I.) —
nizuinţelor de a crea o vieaţă literară şi culturală, in­ *
dependentă de cea grecească. Toţi trei au fost ori­ M. Strajan Nerina, novelă, traducere după Paul
ginari din Moscopole, unde Aromânii aveau un în­
semnat centru cultural şi economic. Cavalioti era Heyse. Craiova 1909. Tipogr. Macavei; preţul 30 bani.
Eminentul profesor craiovean, d-1 Mihail Strajan,
„mare protopop şi foarte excelent predicator", Daniil
„preot, predicator şi dascăl", iar Constantin Ucuta traduce, după Paul Heyse, un episod din vieaţa lui
„hartofilax şi protopop". Aşa se explică faptul, că Leopardi, celebrul poet din veacul al XlX-lea. Pove­
încercările lor literare şi naţionale pornesc şi dintr’o stirea — o dragoste curată a poetului — e din cele
trebuinţă religioasă, pe care o accentuează frumos şi mai mişcătoare şi, mulţumită traducerii excelente, se
ceteşte cu multă plăcere. Broşura se poate comandă
o motivează cu sentinţe biblice Ucuta în prefaţa scrierii în Sibiiu la librăria arhidiecezană sau la W. Krafft.
sale „Noua pedagogie" (1797), arătând că e o
C r o n i c ă .

Un galimatias academic. Cu cea mai mare bună­ subiecte numai decât din popor, nu insemnează să
voinţă nu putem numi altfel discursul de recepţiune scrii spre a fi înţeles de popor, nu însemnează a scrie
al d-lui Duiliu Zamfirescu. D-sa a vorbit despre în limba poporului, nu însemnează a scoborî creaţiunea
„Poporanismul în literatură", stârnind vâlvă mare, artistică la nivelul poporului, prin procedeul popular!"
fără să-şi fi dat seama ce însemnează adecă „popo­ D-1 Zamfirescu vrea să fie insă mai grozav, dând
ranismul." Cetind cele aproape 60 de pagini ale dis­ poporanismului mai multe înţelesuri. Odată ne spune
cursului său, pricepi şi mai puţin înţelesul acestui că: „poporanismul vrea cu orice preţ să statornicească
măr de ceartă şi de duşmănie literară. credinţa în naivi, că nimic nu se mişcă in sufletele
Revista „Vieaţa Românească," care reprezintă oficial, noastre, fără o cauză economică în sine, independentă
acest curent literar, îl defineşte: de noi." Cine susţine „cauza economică in sine"
„Poporanismul... nu e o teorie, e un sentiment, la noi, nu ştim. Poate va fi vre-o închipuire metafizică
e sentimentul de recunoştinţă, de simpatie şi de da­ a d-lui Zamfirescu! — Altădată ne spune că sub
torie faţă cu ţărănimea. „poporanism" e a se înţelege alegerea subiectelor
In politică, acest sentiment va îndemnă pe cineva din popor, fără ca autorul să cunoască poporul (p. 41).
să lupte pentru revendicări politice şi economice. D-1 Maiorescu în răspunsul său zice că „popora-
In chestii culturale, îl va îndemnă să se jertfească niştii" sunt aceia, cari îndeamnă „pe scriitori să se
pentru cultivarea ţărănimei. ocupe excluziv de mizeria claselor de jos şi de vino­
In literatură, „poporanismul" va însemnă atitudinea văţia celor de sus" (p. 54).
de simpatie a scriitorului faţă cu clasa ţărănească Această bănuială a d-lui Maiorescu se pare că o
— atâta tot. împărtăşeşte şi d-1 Zamfirescu când scrie: „Acest
Să fim bine înţeleşi. straşnic popor (adecă al nostru de aici din Ardeal),
Poporanismul ca „tendinţă" nu însemnează să iei în care orbirea neroadă a cărturarilor săi vrea să