Page 10 - 1909-16-17
P. 10
358 LUCEAFĂRUL Nrul 16—17, 1909.
La 1900 episcopul Goldiş l-a înaintat protosinghel şi pe lângă profesorii celebri, von Christ, Furtwăngler
a fost ales vicar episcopesc al Orăzii mari, In care şi Krumbacher din Miinchen, unde după doi ani de
calitate func studii şi-a luat di
ţionează şi ploma de doctor
astăzi. Din în filozofie. Venind
1906 e înaintat în ţară, actualul mi
la rangul de nistru de instruc
arhimandrit. ţiune l-a însărcinat
In 1902, după să continue studiul
o grea luptă în arheologiei clasice.
Sinod, a fost Cu această ocazie
ales episcopal a vizitat Grecia şi
diecezii Ara Italia şi s’a abătut
dului, dar gu cu deosebire în
vernul nu l-a Atena şi în Rama,
întărit din unde a fost elevul
cauza activi institutului arheo
tăţii sale poli logic german. Pe
tice. A luat mai baza studiilor şi lu
cu seamă parte crărilor sale, a fos:
activă la con numit profesor su
gresul naţio plinitor la catedra
nalităţilor din de arheologie dela
10 August 1895. Universitatea din
Vasile Mangra. A scris un Bucureşti. Pe lângă
studiu despre asta D-sa e pro
diecii ver.iţi din Moldova, cari au contribuit şi ei la fesor la Seminarul
susţinerea românismului în biserica noastră. In 1906 a Nifon şi traducător Dr. George Murnu.
publicat cartea sa despre mitropolitul Sava Brancovic', al documentelor
luând apărarea acestui ierarh, pe care d-1 Dr. Augustin greceşti al Academiei Române.
Bunea il prezintase în altă lumină. La răspunsul d-lui D-sa e un vechiu colaborator al „Convorbirilor Li
Bunea a scris: „Ierarhia şi Mitropolia bisericii române terare".
din Transilvania şi Ungaria". Sibiiu, 1908. A mai Din lucrările sale cităm:
publicat, in ziarul „Tribuna", fragmente din studiul Studiu asupra elementului grec. antefa-
său despre Moise Nicoară. nariot în limba română. Bucureşti, 1896, lucrată
Alegerea părintelui Mangra de membru al Acade şi premiată de Universitatea din Bucureşti. Gânduri
miei Române a fost primită cu bucurie de toţi prie şi vise. laşi, 1898. Rumănische Lehnworterim
tinii d-sale. Neugriechischen mit historischen Vorbe-
merkungen. Miinchen, 1902. Apoi studii din isto
Dr. George Murnu.
riografia bizantină în legătură cu istoria Românilor,
E poate cel mai temeinic cunoscător al culturii gre precum Kekavmenos şi Românii în veacul al
ceşti. Desigur cel mai mare merit al D-sale e tradu Xl-lea (Convorbiri Literare XXXIX, Iulie—August
cerea lliadei lui Homer. După spusa specialiştilor, e 1905, p. 557— 650). NichitaAcominatosHoniatul:
cea mai bună traducere din toate câte s’au făcut nu traducerea părţilor privitoare la istoria
numai în limba română ci şi în cele străine. Asanizilor, cu introducere la istoria şi istoriografia
Născut în Veria (Macedonia), la 1 Ianuarie 1868, bizantină şi cu index, lucrare publicată în Analele
studiile gimnaziale şi le-a făcut în Bitolia. In 1888 tatăl Academiei Române. Omer: IIiada, traducere în
său, părintele Ioan Murnu, ales fiind paroh al comu versuri, Edit. „Luceafărul", Budapesta, 1906. Arheo
nităţii greco-macedo-române în Budapesta, el a avut logia clasică şi rostul ei la noi, discurs de des
prilejul să se înscrie ca student la Universitatea de aici. chidere a cursului de arheologie la Universitatea din
Sentimentele sale înflăcărate româneşti şi idealul na Bucureşti, 1908. Descriere şi impresii asupra Mo
ţional, l-au silit însă, chiar după un an, să părăsească numentelor antice din Roma Bucureşti, 1908.
capitala Ungariei şi să se aşeze în Bucureşti. Portretul elin, studiu iconografic din arheologia
Aici şi-a făcut studiile universitare, înscriindu-se la clasică. Bucureşti, 1908. Pe lângă acestea a publicat
secţia filoîogică-istorică, în care a şi obţinut licenţa un mare număr de articole, de poezii originale şi
în 1893. Numit profesor secundar, a funcţionat ca atare traduceri în revistele cele mai de frunte („Convorbiri
mai mulţi ani atât la Bucureşti cât şi la Iaşi la Semi Literare", „Luceafărul", „Vieaţa Românească"). Apoi
narul Veniamin. In 1900 obţinând un concediu, şi-a D-sa mai are câteva lucrări parte gata, parte în
completat studiile de filologie clasică şi bizantinologie studiu, care nu vor întârzia să vadă lumina tiparului.
