Page 36 - 1909-16-17

Nrul 16-17, 1909. ldceafărul 585

Elena Popea.
Pe tărâmul artelor plastice, noi Românii de dincoace d-şoara Popea a dat dovezi, că se pricepe şi la pic­
de munţi, am avut până acum foarte puţini reprezen­ tura bisericească. Amintim icoana Mântuitorului şi a
tanţi, cu toate înclinările artistice şi cu tot simţul pentru Maicii Domnului, pe care le-a zugrăvit, spre tnulţă-
frumos, ce caracterizează poporul nostru. Pe cei câţiva mirea tuturor, pe seama bisericei române unite din
pictori şi sculptori, ale căror lucrări au ajuns la cuno­ Haţeg. Dintre portrete amintim pe al răposatului pro­
ştinţa publicului mare şi cari au produs în adevăr lu­ fesor şi poet Ioan Lăpădatu, lucrat pentru sala festivă
crări de oarecare valoare, ii putem numără pe degete. a gimnaziului român din Braşov, şi pe al fostului
Răposatul Mihail Pop, zugrav iscusit de biserici şi de protopop şi erou naţional Simeon Balint, terminat
portrete, ale cărui lucrări împodobesc câteva biserici acum de curând.
din împrejurimea Braşovului şi din România; regretatul
Nicolae Popescu, de origine din Bănat, care făcuse
strălucite studii la Roma şi care promitea aşa de mult,
când fu răpit de o moarte prematură pe la a. 1870;
sculptorul Liuba, mort de asemenea înainte de vreme
şi despre care „Luceafărul" a publicat la timpul său
câteva informaţiuni; măiestru] Oct. Smigelschi, ale cărui
lucrări originale, atât ca concepţie cât şi ca decoraţie,
ne fac atâta bucurie şi atâta laudă,... şi mi se pare,
că am terminat.
In tot cazul, în această înşirare nu cred că am trecut
cu vederea multe nume, care ar fi trebuit in adevăr
amintite.
Cauza numărului acestuia cu totul restrâns de cul­
tivatori ai artelor plastice trebue căutată, după a mea
părere, în împrejurările nefavorabile, în care trăim.
Arta modernă, cu desvoltarea ei tehnică extraordi­
nară, pretinde, pe lângă talent, studii îndelungate şi
exerciţii continue. Acestea, însă, nu se pot face fără
mijloace materiale suficiente. La noi, însă, puţini dispun
de asemenea mijloace, iar societăţile, care ar fi che­
mate să dea mână de ajutor celor lipsiţi, dar talen­
taţi, au să acopere alte trebuinţe şi mai neapărate
pentru existenţa neamului, decât cele artistice.
în asemenea împrejurări trebue să ne bucurăm,
când aflăm despre câte un talent, care se manifestă Elena Popea.
cu oarecare prospecte de reuşită pe acest teren, încă
atât de puţin îngrijit la noi. Şi bucuria noastră este D-şoara Elena Popea este fiica regretatului pro­
cu atât mai mare, când între numele celor puţini, cari fesor Ioan Popea. După o educaţie solidă, primită în
se îndeletnicesc la noi cu artele frumoase, întâlnim şi Braşov, oraşul său natal, şi în Lipsea, unde a cercetat
câte un nume femeiesc, — convinşi fiind că aceste un curs superior de învăţământ pentru fete, dânsa a
arte se potrivesc aşa de bine cu sufletul simţitor, cu făcut serioase studii de pictură în Miinchen, Berlin
ochiul ager şi cu mâna îndămânatică a femeei. şi în Paris, urmând în primele două oraşe desetnnul
Intre tinerii pictori, cari s’au distins în timpul din de portrete şi nud la profesorii Jank şi Jordan, iară
urmă şi cari promit a se ridică tot mai mult în viitor, în Paris pictura de nud şi portrete la celebrul Lucien
vedem cu plăcere şi pe d-şoara Elena Popea, al Simon. Afară de aceea mai multe veri de-arândul
cărei portret şi câteva lucrări se publică în numărul dânsa a lucrat în orăşelul Landsberg, de lângă Augs-
de faţă al „Luceafărului". burg, cunoscută colonie de vară a pictorilor, sub
D-şoara Popea a atras atenţiunea cunoscătorilor conducerea d-şoarei Kempter, artistă distinsă in colo-
prin tablourile sale expuse în Salonul de astă toamnă ristica fină şi armonioasă.
din Paris, foarte favorabil apreciate de mai multe De prezent d-şoara Popea se află în Paris, unde
ziare franceze, şi acum de curând, printr’o schiţă ex­ îşi continuă studiile, executând în acelaşi timp câteva
pusă la Roma, care a obţinut, precum aflăm, medalia lucrări, ce i s’au încredinţat din diferite părţi.
de aur din partea juriului Expoziţiei. îi dorim stăruinţă pe calea ce şi-a ales-o, ca ast­
D-sa este o portretistă de talent şi in acelaşi timp fel să poată ajunge acolo, unde o îndreptăţeşte ta­
o delicată pricepătoare a naturei şi o îndemânatică lentul, cu care e înzestrată.
interpretă a diferitelor efecte de lumină. Totodată Braşov, Maiu v. 1909. A. B.