Page 40 - 1909-16-17

Nrul 16-17, 1909. LUCEAFĂRUL 389
Ziua-i lungă, noaptea-i mică Minunata povestire a d-lui I. Gorun despre care s’a
Şi ciocoilor li-i frică, vorbit de douăori în revista noastră („L.“ 1906, p.
De nu mai facem nimică 135 şi 1907, p. 19) a apărut in ediţia ieftină din co­
Nici la drum nici la potică lecţiunea Sfetea, aşa încât oricine şi-o poate cumpără.
O recomandăm îndeosebi şcolarilor, cari vor găsi în
Păzii codri tot mereu, ea îndemnuri la o nouă interpretare a vieţii. în această
Şi ’n vara toată, cu greu, carte se tratează cea mai importantă chestiune so­
Cu ghintul la răfuială, cială: premetiirea societăţii culte prin coborîrea la
îmi scosci de cheltuială.
pătura ţărănească, la „vieaţa adevărată, vieaţa firii
Dar gonit din vale ’n munte, ce cu drag adăposteşte în sânul ei pe omul ce
Cu sudorile pe frunte, merge în căile ei, înţelegându-i şi ascultându-i toate
Pintre focuri de pistoale poruncile şi toate poveţile"...
Tot scăpai din munte ’n vale. E poate cea mai frumoasă povestire cu tendinţe
poporaniste sănătoase în literatura românească.
Frunza pică, vara trece T.
Şi noaptea tot ii mai rece. *
Aprind focul, iese pară losif Sterca-Şuluţu, Adaus la Partea a Vl-a
Şi fum, din păduri afară. din Memoriul lui. Sibiiu, 1909.
Duşmanul rău te zăreşte, D-l preşedinte al Asociaţiunii, deşi a trecut peste
Potera te ocoleşte, 80 de ani, şi-a păstrat vioiciunea şi tinereţea sufle­
De dai sbrânca ’n lumea mare, tului său înzestrat cu alese calităţi. Dintre aceste de­
Ş’acolo după ’ntâmplare. sigur cea mai frumoasă şi cea mai nobilă e iubirea
neţărmurită faţă de neamul românesc. „Mi-e dragă...
Aşa-i vieaţa de voinic, mai presus de toate naţiunea, pentru care aşi fi gata
Astăzi mare, mâne mic; în tot momentul a muri moarte de martir" — ne spune
Pâinea-i greu de câştigat şi la adânci bătrâneţe. Ce cuvinte rare în zilele noastre!
Pe la şleahuri înarmat. Auzite din gura unui octogenar venerabil ni se par
a fi o mustrare a bătrânilor la adresa generaţiilor de
Codru mare des şi verde, astăzi, intre cari sunt aşa de puţini idealişti şi luptă­
Frunza de nu ţi-ai mai pierde tori sinceri.
Şi de-ar fi iarna tot vară,
Aşi scăpă de vieaţă-amară. D-l Şuluţu, trăind vremuri bogate în evenimente,
ştie să ne povestească multe lucruri interesante. Cu­
C. Negri se bucură de o reputaţie literară pe vre­ noaşte din intuiţie proprie vieaţa de peste o jumătate
muri. Aleesâhdri scriă despre dânsul: „Amicul nostru de veac a neamului nostru. Mai ales revoluţia din 48
este un adevărat poet; însă niciodată el nu a voit să o ştie în cele mai mici amănunte, ca unul care a
se increază în geniul său poetic. Cu toate aceste fost martor ocular al acelor zile eroice şi ca unul
bagagiul său literar este izvorît dintr'o inimă mult care a avut cele mai strânse legături de prietinie cu
simţitoare şi poartă sigilul unui talent de întâiul ordin." Avram lancu. Memoria acestuia o apără şi în ultima
Posteritatea împărtăşeşte mai mult părerea lui Negri, d-sale broşură şi încă faţă de un istoric vestit cum e
despre valoarea talentului său, pe care nu-l poate so­ Heinrich Friedjung. D-l Şuluţu, punându-se în legă­
coti de „întâiul ordin". tură cu Friedjung, a reuşit să-l convingă că părţile
A fost un suflet cu mult bun simţ, înzestrat cu privitoare la rolul Românilor în revoluţia din 48, publi­
oarecare talent de versificator şi de povestitor. Mai cate în vestita sa operă: „Oesterreich von 1848—1860",
ales în proză ne surprinde limba lui viguroasă, curgă­ trebuesc temeinic controlate şi prelucrate.
toare şi limpede, care place şi astăzi. „Muss schon auf den ersten Eindruck hin bekennen,
Costache Negri va rămâneâ ca o personalitate cu­ dass die Stelle meines Buches, in der ich den sieben-
rată şi mare, căreia i se vor închină cu recunoştinţă btirgischen Rutnănen die Schuld an dem Ausbruch des
generaţiile viitoare pentru „desţelenirea limbei şi Biirgerkrieges beimesse, einer griindlichen Oberprii-
pentru trezirea şi întărirea conştiinţei naţionale". fung und einer Oberarbeitung bedarf" scrie Friedjung.
* T. E un triumf al adevărului şi al d-lui Şuluţu, pentru
Ion Gorun, Robinson în Ţara Românească, po­ care îl felicităm din toată inima.
vestire din zilele noastre. Colecţiunea Sfetea Nr. 6, Preţul broşurii e 1 cor. 50 bani. Se vinde în folosul
Bucureşti, 1909. Preţul: 1 leu. Muzeului Asociaţiunii. C.