Page 41 - 1909-16-17

390 LUCEAFĂRUL Xrul 16-17, 1909.

C r o n i c ă .
Atlasul Hnguistic al prof. Weigand. D-l profesor putinţa să urmăreşti acest fenomen. Deoarece teri­
Dr. Gustav Weigand din Lipsea a sfârşit în săptă­ torul locuit de Români este mare, a fost cu nepu­
mânile trecute o lucrare monumentală, care ne pri­ tinţă ca acest teritor să se dea în întregime într’o
veşte pe noi Românii de aproape. E cunoscut publi­ singură hartă, fiindcă semnele întrebuinţate ar fi tre­
cului românesc zelul şi abnegaţiunea, cu care a sporit buit să fie, în cazul acesta, microscopice — de aceea
d-l profesor materialul privitor la filologia română. s’a împărţit întreg teritorul în 6 secţiuni: Nord-est,
In atlasul, despre care e vorba acum, se concreti­ sud-est, sud, nord, nord-ost şi sud-ost. Ca urmare la
zează şi mai bine stăruinţa aceasta a învăţatului aceste studii preliminare figurează hărţile Nr. 49 64,
german, de care-şi vor aduce foarte mulţi aminte, de unde se utilizează materialul adunat până acum şi
pe când cutrierâ ţinuturile româneşti (în Ardeal prin se încearcă, prin colorarea ţinuturilor întregi cu diferite
anii 1895, 1896, 1897 şi 1899). culori, a se stabili graniţe pentru diferitele fenomene
Servească pentru „Luceafărul", revista noastră 1 ite- linguistice Harta Nr. 65 este o hartă dialectală, pe
rarâ, următoarele date, prin care atrag atenţia celor care se arată graniţele celor trei dialecte principale
interesaţi. româneşti, Nr. 66 notează marşruta ţinută de învăţatul
„Atlasul linguiStic" românesc, „Linguisti- german în diferitele sale călătorii de studii, iar Nr. 67
scher Atlas des Dakorumanischen Sprach- ultima fixează relaţiile etnografice ale ţinutului
gebietes" a apărut în Lipsea (la Johann Ambrosius românesc (popoarele mărginaşe şi conlocuitoare).
Barth) şi s’a tipărit pe spesele Academiei Româ.'.e In introducere se găsesc date preţioase referitoare
din Bucureşti. Lucrarea întreagă costă 50 de mărci, la explicarea alfabetului fonetic întrebuinţat în atlas,
(60 de coroane) un preţ, care este explicabil, dacă :e un cuprins al cuvintelor cercetate, având fiecare cuvânt
ia in considerare mulţimea liartelor minuţioase, exe­ pagina şi volumul unde se găseşte in anuarele se­
cuţia technică excelentă şi introducerea: 34 de pagini minarului românesc, precum şi alte notiţe explicative.
mari, în cari se află rezumată munca şi sistemul Alt capitol tratează caracteristicele dialectelor noastre
aplicat la construirea atlasului. Dacă nu se vor găsi din Bănat, Muntenia şi Moldova, altul ne dă o dare
mulţi oameni privaţi în Ardealul nostru, cari să-şi de seamă despre ţinuturile străbătute pe jos, cu tră­
procure lucrarea aceasta valoroasă, liceele şi institu­ sura, cu căruţa, pe cal, cu trenul şi pe apă
tele noastre culturale sunt obligate moraliceşte să Greutăţile unei astfel de scrutări ştiinţifice n’au
sprijinească această întreprindere, care ne face fală. fost necunoscute autorului atlasului. Le mărturiseşte
D-l profesor Weigand şi-a inceput călătoriile prin clar în capitolul 4 Dar greutăţile astea sunt intrinseci
ţinuturile româneşti în vara anului 1895. In cursul aproape la toate încercările întreprinse într’un stil
celor 14 ani, cari au trecut de atunci, a adunat cu atât de mare, ca la lucrarea de faţă Numai unul,
străduinţă date şi exemple linguistice, pe cari le-a care a încercat să adune folklor, înarmat cu tot apa­
publicat succesiv în anuarele seminarului românesc ratul ştiinţific, îşi poate da seamă de greutăţile cari
din Lipsea, împreună cu lucrările din acelaş domeniu, stau în calea unui cercetător. De aceea nu va fi nici
controlate ulterior, ale elevilor D-sale Munca îndepli­ o mirare dacă se vor face în viitor unele corecturi
nită astfel a fost costisitoare şi plină de greutăţi. E acestui atlas, care e o primă, grandioasă încercare
de ajuns să se amintească, că au fost cercetate nu în domeniul acesta.
mai puţin decât 752 de localităţi din România, din Foloasele aduse de acest atlas sunt amintite de
Ungaria, din Rusia, din Bucovina, din Serbia şi din autor în cap. 5: 1) stabilirea limbei vorbite de popor,
Bulgaria, unde se află români, (şi anume România neinfluenţate de limba literară: 2) in urma cunoştinţei
352, Ungaria 286, Rusia 54, Bucovina 38, Serbia 11 şi formelor dialectale şi ale extinderii lor, facilitarea
Bulgaria 11) ca să se poată pricepe greutăţile alcătuirii cunoaşterii desvoltării limbei; 3) mişcarea populaţiei
acestui atlas linguistic, unic in felul său Ia noi. se manifestă în mod vădit în dialecte, resp. în hartele
Atlasul întreg se compune din 67 de părţi geogra- deosebite; 4) stabilirea şi recunoaşterea elementelor
fice-linguistice. Cele dintâi 48 sunt rezervate pe seama străine în limba vorbită de popor şi 5) clarificarea
materialului cules în anuarele apărute până acum Se unor întrebări principiare linguistice, în urma mate­
aleg câte patru cuvinte, cari ilustrează un fenomen rialului adunat.
linguistic oareşicare, (d. e. labialele sau dentaiele in Acestea sunt caracteristicele — în liniamente ge­
limba rom ) şi se urmăresc in diferitele ţinuturi, fă- nerale — ale „atlasului linguistic", peste care nu se
cându-se cunoscută nuanţa lor după triunghiuri colo­ va puteâ trece de aici înainte când va fi vorba de
rate. Astfel ne este posibil să constatăm, dintr’o singură limba românească. H. P. P.
ochire, deosebirea unui cuvânt in diferitele sale
stadii actuale şi teritorul peste care se extinde. Dacă Un congres al scriitorilor. Poeţii D. Angliei şi
vrei d. e să urmăreşti influenţa unei labiale asupra Şt. O. losif propun (in „Minerva", 12 Iulie v. 1909)
unui e, care urmează, n’ai decât să consulţi harta un congres al oamenilor de litere. Trăim în veacul
Nr. 2, unde cuvintele pară, pană, galben îţi dau congreselor şi asociaţiilor, când toţi muncitorii se