Page 43 - 1909-16-17

392 LUCEAFĂRUL Nrul 16-17, 1909.
Deşi sumtem cam sceptici de câteori vine vorba locul lor de domiciliu. Venitul curat al conferinţelor
de misiunea culturală a băncilor româneşti şi de dăr­ va fi întrebuinţat pentru scopurile urmărite de „Aso-
nicia lor, totuşi reîmprospătăm această idee, recoman­ ciaţiune".
dând-o în atenţiunea presei noastre. Puţină agitaţie Sibi i u, 25 Iulie 1909.
pentru întruparea ei, poate va hotărî măcar pe o Oct. C. Tăslăuanu.
parte a băncilor să-şi deschidă visteria veniturilor şi
să jertfească 1 °/o pentru cultura poporului, care le Alfred Tennyson. La 9 August s’au împlinit 100 de
susţine. D-l N. Frăţilă sau altcineva ar fi bine să vină ani dela naşterea poetului englez Tennyson, socotit,
cu propunerea şi în adunarea generală a „Asociaţiunii“ alăture de Shakespeare, cel mai mare poet al Angliei.
din acest an, stăruind să se facă o adresă băncilor Tennyson s'a născut la 1809 la Lotnerby, în Lincolns-
asociate „Solidaritatea", rugându-o să trimită şi din hire, ca fiul unui preot.
partea ei un apel oficial cătră bănci. Poate aşa se va Ca student al universi­
realiză mai uşor idea. Dacă băncile nu vor răspunde, tăţii din Cambridge a
ceeace nu ne putem închipui, tot se va obţinea un publicat la 1826, în co­
rezultat: vom aveâ o probă nouă a naţionalismului laborare cu frate-său,
nostru de vorbe. o colecţie anonimă de
Să nădăjduim că vom fi lipsiţi de această probă! poezii „Poems by two
brothers" (Poemele a
Conferinţele „Asociaţiunii“. Cred că e de prisos doi fraţi), cari au fost
să mai insist asupra conferinţelor pentru intelectuali, foarte bine primite. La
cari se aranjează în cadrele „Asociaţiunii". Importanţa 1842, după alte trei
şi folosul lor real ar creşte, însă, într’o măsură cu volume, e recunoscut
mult mai mare, dacă s’ar ţineă sistematic şi dacă poet de valoare şi a-
subiectele ce se tratează de conferenţiari ar fi unitare, Alfred Tennyson. junge poetul favorit al
adecă s’ar încopciâ lămurind o problemă, sau o epocă publicului englez. La
culturală. 1850 e numit poet laureat al curţii engleze, la 1884
Se ştie că orice muncă culturală lipsită de unitate e înaintat la rangul de Lord.
şi desfăşurată la întâmplare se risipeşte uşor, fără In afară de poezii, Tennyson a scris şi câteva drame,
să lase urme durabile în suflete. Noi uităm adeseori cari toate sunt inferioare lucrărilor sale poetice Aceste
că noţiunea cultură implică în sine !o muncă con­ se disting prin gust ales, simţăminte nobile şi cuge­
ştientă şi reglementată de voinţa omului. tări profunde, le lipseşte, însă, uneori originalitatea
De aceea socotesc că ni se impune introducerea Una dintre lucrările sale mai preţioase e poemul
unui sistem în conferinţele ce se aranjează în cadrele „Enoch Arden" (1864), tradus şi în româneşte de Ha-
„Asociaţiunii". Trcbuc să ne gândim din vreme asupra ralamb G. Leca.
subiectelor ce voim să le tratăm in cursul iernii vii­
toare în centrele româneşti. Figuri contimporane din România. Acesta e titlul
In anul acesta, comemorând pe doi dintre bărbaţii unui dicţionar biografic ce apare în Bucureşti sub
însemnaţi ai neamului nostru, pe Mihail Eminescu şi direcţia d-lui Th. Cornel. Prima fascicolă, pe care
pe Andreiu Baron de Şaguna, cred că ar fi nimerit am primit-o, se înfăţişează în condiţiile cele mai bune.
să le închinăm câte o serie de conferinţe în fiecare Poate ilustraţiile ar trebui mai după vrednicie alese
centru românesc. Conferenţiarii ar putea trată orice şi mai reduse. Portretul lui Alexandri e foarte mic
subiect în legătură cu epoca în care au trăit aceşti faţă de al altora. Lucrarea cuprinde şi unele infor­
doi oameni. Aşa de pildă, in legătură cu conferinţele maţii nouă, cum sunt cele privitoare la pictorul Alexan-
despre vieaţa şi activitatea lui Şaguna, s’ar putea drescu. Recomandăm lucrarea in atenţiunea cetitorilor
trată starea culturală a poporului român şi literatura noştri. Ceice doresc să o aibă să se adreseze d-lui
română din epoca lui. In legătură cu vieaţa şi activi­ Th. Cornel, Bucureşti, Str. Cometa 61.
*
tatea lui Eminescu de asemenea s’ar puteâ vorbi şi
despre ceilalţi scriitori din vremea lui sau despre Jubileul universităţii din Lipsea. In ultimele zile
alte probleme economice şi sociale pe cari le-a atins ale lunei Iulie s’a serbat în oraşul Lipsea jubileul
în scrierile sale. dc 500 dc ani dc existenţă a universităţii de
Ca să se poată aranjâ aceste conferinţe, rog pe acolo. Festivităţile jubilare au decurs cu o pompă
toţi domnii, cari doresc să pregătească câte un subiect deosebită, fiind de faţă trimişi speciali, reprezentanţi
din cele mai sus amintite, să se anunţe la subsemnatul ai naţiunilor europene, americane, ba chiar şi din
până la 1 Septemvrie a. c., indicând titlul conferenţei Azia. In fruntea tuturora eră de faţă regele Saxoniei,
şi comunicându-mi timpul, când o pot ţineă. având ca oaspete pe prinţul moştenitor al României,
In înţelegere cu conferenţiarii şi cu organele „Aso­ Ferdinand, un fost student al universităţii din Lipsea.
ciaţiunii" se va stabili până Ia 1 Noemvrie a. c. pro­ In istoria culturală a Germaniei şi — în general —
gramul conferinţelor pentru fiecare centru, fixându-se a culturii europene, rolul universităţii din Lipsea este
şi taxele de intrare, din cari se vor acoperi cheltuelile de foarte mare însemnătate. Deşi fondarea univer­
dş drum ale conferienţiarilor ce se vor deplasă din sităţii (1409) pe teritorul german cade in rândul a!