Page 44 - 1909-16-17

Nrul 16-17, 1909. LUCEAFĂRUL 393
6-lea, (Praga 1349, Viena 1365, Heidelberg 1385, Co­ menea Cenuşotcei din poveste, îşi cerc şi el locul ce
lonia 1388, Erfurt 1392) importanţa universităţii din i se cuvine in literatură."
Lipsea pentru cultura germană a fost de cele mai * In „Osterreichische Rundschau" dela 1 Iulie 1909,
multe ori mai covârşitoare decât a celor amintite mai M. Sa Regina României, Carmen Sylva, publică un
sus. Cauzele sunt multiple: poziţia geografică favo­ articol întitulat „Ein Leitmotiv", bogat în cugetări fi­
rabilă, marea însemnătate a comerciului din Lipsea, lozofice. In nrul dela 15 Iulie d-1 Dr. Nic. Xenopol
marele sprijin dat universităţii şi oraşului din partea scrie despre „Evoluţia economică a României şi noua
familiei domnitoare Wettin, importanţa oraşului din convenţie comercială", în care spune că România nu
punct de vedere religios (se ştie că aici au vorbit de e prea mulţămită cu concesiile făcute de Austria.
pe amvon şi Dr. Eck şi Martin Luther) şi — mai cu * „Transilvania" Nr. III cuprinde începutul unui
seamă marele noroc pe care l-a avut oraşul, în studiu al d-lui Dr. Al. Bogdan despre „Strigoii" lui
urma petrecerii pe timp mai scurt sau mai îndelungat, Eminescu; începutul unor amintiri interesante despre
a căpeteniilor literaturii germane între zidurile lui: Al. Mocsonyi, scrise de d-l Dr. Vateriu Branişte, şi
Goethe, Schiller, Lessing, apoi Gottsched, Gellert, Th. sfârşitul preţiosului studiu „Limbă şi Istorie" de
Korner şi încă mulţi alţii. Astfel e explicabil rolul d-l Dr. Nic. Drăganu. Recomandăm în atenţiunea ce­
important al universităţii, căci circumstanţele acestea titorilor noştri acest istoric al neamului nostru făcut pe
au contribuit mult la renumele oraşului. Chiar şi acum baza cuvintelor ce trăiesc in limba noastră. D-l Drăganu,
singur numele unui Wundt atrage sute şi sute de înarmat cu ultimele cercetări filologice şi istorice,
studenţi la universitate. Pentru noi e însemnată univ. arată plăsmuirea poporului românesc din coloniştii
şi din cauza seminarului românesc, condus de prof. romani, puternicul amestec cu slavii şi influenţele de
Wcigand. H. P. P. mai târziu asupra fiinţei noastre etnice. Studiul e
*
sugestiv şi foarte instructiv. Numărul mai cuprinde
Reviste şi ziare. „Gazeta de Duminecă" din Şimleu comunicări ştiinţifice şi folcloristice. D-l Tăslăuanu
a pornit o campanie împotriva Sălăgenilor, cari au arată rezultatele destul de mulţumitoare pe care le-a
început să-şi uite că sunt Români şi că au îndatoriri obţinut cu publicarea apelului său pentru înzestrarea
faţă de ţărănimea pe-a cărei umeri se razimă. Cei „Muzeului Asociaţiunii".
cu musca pe căciulă, bineînţeles, s’au grăbit să pro­ * In „Mercure de France", Nr. dela 1 Augusta, c.,
testeze şi să facă pe indignaţii. Ce vreţi? Aşa sunt d-l M. Montandon scrie un frumos şi bineinformat
unii, dacă-i tulburi în odihna lor naţională. Din feri­ articol despre Eminescu.
cire s’au găsit şi câteva suflete cari au primit ideile *
nouă, cari s’au arătat dispuse să inceapă o vieaţă de Ştiri. în memoria lui Eminescu s’au făcut serbări
fapte naţionale şi să lucreze pentru popor. Dumnezeu şi la Abrud. Prietinul nostru I. Agârbiceanu a ţinut o
şi gândul lor bun să le ajute 1 disertaţie, vorbind mai ales de literatura postumă a
Lupta dintre partizanii odihnei inconştiente şi ai poetului. S’a declamat „Mortua est" şi s’a cântat „Co­
muncii conştiente" s’a dat cu ocazia adunării generale drule Codruţule" şi „Serenada", cor bărbătesc.
a „reuniunii femeilor române din Sălagiu", ţinută în * A apărut „Anuarul şcoalei comerciale superioare
vara aceasta. La adunare s’au rostit adevăruri, pe din Braşov" pe anul şcolar 1908 9, cu un studiu de
cari noi le-am spus de mult: „Suntem ameninţaţi şi d-l director Arseniu Vlaicu despre situaţia şcoalei
noi de primejdia desbinării în două tabere: de o după 40 de ani de existenţă.
parte ţărănimea săracă, necăjită, lipsită de civilizaţie, * In „Anuarul şcoalei civile de fete a Asociaţiunii"
dar cu un sănătos şi puternic fond de cultură naţio­ din Sibiiu, pe anul şcolar 1908 9, d-şoara Dr. Eleo-
nală, iar pe de alta intelectualii îmbuibaţi de o cultură nora Lemeny publică o conferinţă despre Faust al
străină, vorbitori ai unei limbi neromâneşti, iubitori lui Goethe.
ai unor moravuri potrivnice firei noastre etnice". * A apărut: „însemnări din bisericile Maramură-
Ne pare bine că ideile democraţiei naţionale cu­ şului" culese de I. Gârlea. Ne-am bucura dacă ni s’ar
ceresc teren tocmai în Sălagiu, unde e mai mare ne­ trimite şi nouă cartea, ca să putem vorbi mai pe
voie de ele. Suntem siguri că ele vor şi triumfă, fiindcă larg despre ea.
viitorul e al lor. * In Anuarul gimnaziului român din Braşov pe
* „Lupta" (Nr. 22/1909) publică conferinţa: „Emi- 1908—1909, d-l Andreiu Bârscanu îşi publică frumoasa
nescu şi literatura poporală", ţinută de prietinul nostru şi documentata vorbire despre Episcopul loan Popasu.
Al. Ciura cu ocazia adunării generale a desp. Blaj al * In Anuarul gimnaziului din Brad pe 1908/9, d-l
Asociaţiunii. Dr. Traian Suciu publică un studiu despre poezia
Conferinţa se termină cu următoarele constatări poporală.
adevărate: * In editura „Minerva" a apărut volumul de Poezii
„E, de bună seamă, un motiv de mândrie naţională al d-şoarei Ecaterina Pitiş. Intr’un număr viitor vom
să faci parte dintr’un popor, care a compus toate vorbi mai pe larg despre acest nou talent poetic,
aceste frumoase versuri; un motiv de a ne iubi, cu care se impune cu noutatea şi drăgălăşia versului.
scumpătate, limba şi literatura poporală. * Ministrul instrucţiunii publice din România a
Căci numai aşa va fi trainică clădirea noastră cul­ adresat dirigenţilor de şcoli o circulară în care le
turală, dacă îşi va avea temelia în popor, care, ase­ impune să predeâ în şcoală, cu stăruinţă şi îngrijire,