Page 18 - 1909-18
P. 18

414                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 18, 1909.

                                    Arta în România.

              Titlul  e  cam  larg,  dar  ni-1  impune  cartea   ţiei,  atribuind  artei  naţionale  o  însemnătate
            d-lui  Tzigara-Samurcaş‘)  despre  care  vrem   pe  care  nu  o  poate  avea.  Aşa  că  cel  ce  caută
            să  vorbim.  Ea  cuprinde  studii  privitoare  la   să  trezească  însufleţirea  pentru  ea,  s’a  văzut
            monumentele  din  România  (Monăstirea  Co-   silit  să  înfrâneze,  la  un  moment,  sentimentele
            zia,  Monăstirile  Comana  şi  Suceagovul,  Mo­  prin  cuvinte  de  critică:  „De  unde,  până  nu
            năstirea  Sinaia,  Monăstirea  Probota  şi  Tur­  de  mult,  nici  vorbă  nu  eră  de  artă  româ­
            nul  şi  biserica  Colţea),  apoi  articole  despre   nească,  azi  unii  se  opintesc  să  scrie  pagini
            pictorii  şi  sculptorii  din  România  şi  câteva  elocinte, ca să ne convingă că toate monu-



























                              Casa şi poarta lui Mogoş, în comuna (Jiauru-Uorj.
            studii  despre  arta  ţărănească.  Toate  ace­  mentele  ridicate  în  hotarul  ţării  sunt  produse
            ste  sunt  scrise  mai  mult  cu  intenţia  de  a   curate  ale  geniului  românesc.  De  vremea
            deşteptă  interesul  publicului  faţă  de  arta   necesară  evoluţiei  oricărei  arte,  de  înrâuririle
            naţională,  care  a  fost  cu  desăvârşire  ne­  străine  ce  ar  fi  putut-o  influenţă,  ei  nu  vor
            glijată,  tocmai  în  România  liberă,  unde  se   să  ţie  socoteală.  După  ei,  arta  naţională  s’a
            putea  face  mai  mult  pentru  înflorirea  ei.  D-l   născut  deodată,  desăvârşită  şi  de  sine  stătă­
            Tzigara-Samurcaş  desigur  e  mulţumit  că   toare.  Şi  printr’o  serie  de  argumentări  foarte
            ostenelile  d-sale  din  ultimii  ani  au  început  să   puţin  fundate  se  ajunge  lesne  Ia  concluzia
            aducă  roade.  Toată  lumea  s’a  entusiasmat   că  nici  nu  există  un  popor  mai  artistic  ca
            repede  şi  s’a  luat  la  întrecere  în  a  descoperi  şi   al  nostru.  Zicătoarea  „Românul  e  născut
            iubi  arta  naţională.  Pornirea  aceasta  sentimen­  poet", e interpretată azi în favoarea artei."
            tală eră firesc să cadă şi în greşala exagera-  Aceste  cuvinte  ale  raţiunii  e  bine  să  se
                                              cetească  şi  Ia  noi  de  ceice  se  simt  inclinaţi
              ‘) Arta în România, 1. Studii critice, Minerva, Bu­
            cureşti, 1909.                    spre exagerări sentimentale, de câteori vine
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23