Page 24 - 1909-18
P. 24

420                         LUCEAFĂRUL                 Nrul 18, 1909.

              Scrierea  d-lui  G.  Panu  este  insă  mult  mai  bogată   om  excelent.  Capitolul  este  şi  cald,  foarte  cald,  ceeace
            decât  s’ar  părea  după  notiţele  de  mai  sus.  Ca  să  fiu   se întâmplă rar în acest volum.
            drept,  trebue  să  vă  semnalez  şi  alte  materii  vrednice   Pag.   232—236:   Poveşti   şi   poezii   populare.
            a fi cetite.                      In  timpul  nostru,  pagini  actuale,  relative  la  tema
              Pagina   66—73   V.   Alexandri   cetind   „Dum­  „poporanismului",  pe  care  nu  a  putut-o  da  de  mal
            brava  roşie":  Eminescu  ar  fi  avut  „aerul  plictisit",   d-1 D. Zamfirescu.
            dar  „iertă  lui  Alexandri  lucrarea"  de  dragul  fondului   Pag. 255: Chestia evreiască şi V. Conta...
            naţional care puneâ în lumină faptele strămoşilor.  Etc. Etc.
              Pag.  139—144:  Creangă  şi  Eminescu,  cei  doi   Ar  fi  păcat  ca  această  carte  să  nu  afle  şi  la  Arde­
            amici  uniţi  „aproape  inconştient"  prin  fondul  lor  de   leni  cetitorii  ce  şi-i  merită  prin  multele  informaţii  ce
            nizuinţi naţionale.               dă,  prin  curajul  cu  care  judecă  personalităţile  mar­
              Pag.  153—178  Alexandru  Lambrior  (filologul)   cante  ale  literaturii  noastre,  prin  câteva  îndemnuri  de
            la  Junimea.  Pentru  acest  capitol  trebue  să-i  mul­  gândire serioasă asupra unor probleme încă actuale.
            ţumim  d-lui  Panu  în  mod  special.  Lambrior  este  un  G. Bogdan-Duică.



                                        C  r  o  n  i  c  ă  .
              f  Dr.  I.  T.  Mera.  Unul  dintre  cei  mai  distinşi  me­  Necesitatea  unei  astfel  de  societăţi  eră  de  mult
            dici  români,  iubit  de  toţi  cei  ce-1  cunoşteau,  atât   simţită.   *
            pentru  înaltele  lui  calităţi  sufleteşti,  cât  şi  pentru  sen­  Ştiri.  Anunţăm  cu  deosebită  bucurie  pe  cetitorii
            timentele  lui  româneşti,  medicul  din  Karlsbad  dl  Dr.   noştri  că,  începând  cu  acest  număr,  d-nii  Anghel  şi
            1.  T.  Mera  a  murit  subit  în  Viena,  la  24  August  n.,   Şt.  O.  losif,  apreciaţii  poeţi,  vor  colabora  regulat  la
            în vârstă de 48 ani.              „Luceafărul"
              Dr.  1.  T.  Mera  a  fost  şi  un  apreciat  scriitor,  ale   în  şirul  colaboratorilor  noştri  au  mai  intrat  d-nii
            cărui  lucrări  —  poveşti  şi  basme,  mai  ales  erau   I.  Paul,  profesor  în  Iaşi,  şi  Nerva  Hodoş,  cunoscutul
            cetite  cu  mult  interes.  Volumul  său  „Din  lumea   cercetător al trecutului nostru.
            basmelor"  (ed.  „Minerva",  Bucureşti)  i-a  câştigat   '  *  In  numărul  viitor  vom  publică  o  nouă  povestire
            un loc de cinste în literatura românească.  de d-1 C. Sandu-Aldea, „Brigadierul Frunză".
             A fost înmormântat la Şiria, în comuna sa natală.  *  „La  Semaine  litteraire"  din  Geneva  publică,  în
              Dr. 1. T. Mera şi-a lăsat întreaga avere, aproape   traducere  franceză  o  nuvelă  de  d-1  Afihail  Sadoveanu
            100 000 de coroane, pentru scopuri culturale româneşti.   „Istoria  unei  pălării".  Traducerea  aceasta,  foarte  rcu-.
                            *                 şită,  e  datorită  d-lui  Marcel  Montandon,  cunoscut
                                              publicului  românesc  prin  articolele  sale,  publicate  în
              Cartea  de  aur.  Din  preţioasa  publicaţie  a  d-lui
            T.  V.  Păcăţianu  a  apărut  zilele  trecute  voi.  V.  care   „Mercure de France", asupra literaturii române.
            cuprinde  actele  ciclului  parlamentar  1869—72.  Acti­
            vitatea  Românilor  în  această  epocă  e  bogată  în  mo­
            mente  frumoase  şi  pline  de  demnitate.  Generaţiile   Poşta Redacţiei.
            de  astăzi  vor  puteâ  învăţă  mult  dela  oamenii  acelor   — Manuscrisele nu se înapoiază. —
            vremuri.  Cu  toţii  trebue  să  fim  recunoscători  d-lui   Al  uni  că.  „O  noapte  furtunoasă"  s’a  pierdut  in
            Păcăţianu  pentru  osteneala  ce  şi-a  dat  de  a  adună  la   coşul hârtiei.
            un  loc  aceste  documente  de  mare  valoare.  Recoman­  M.  B  rai  la.  Schiţa  trimisă  se  va  publică.  Când  —
            dăm  cu  căldură  cetitorilor  să-şi  procure  acest  volum
            din  „Cartea  de  aur",  care  deşi  are  aproape  800  de   nu vă putem spune.
            pagini, costă numai 10 cor.        Tr.  I.  „Pocăinţă"  nu  se  poate  publică.  încercaţi
                                              cu altele.
                                               V.  D.  (Sibiiu).  „Pe  album"  nu  c  mai  reuşită  decât
              Înfiinţarea „Societăţii scriitorilor români**. O
            parte  din  scriitorii  români  din  Regatul  României,  în-   celelalte poezii. Spre pildă:
            trunindu-se  zilele  trecute  în  Bucureşti,  sub  prezidenţia   „In zădar trec şi ani cu grăbire
            poetului  D.  Anghel,  au  hotărît  înfiinţarea  unei  societăţi   Căci cine a gustat un minut iubire
            de  „ajutor  mutual  şi  de  apărare  a  intereselor  lor  pro­  In viaţă-i. Acel minut gustat
            fesionale".                            Rămâne toată vieaţa-i neuitat."
              La  2  Septemvrie  v.  va  aveâ  loc,  în  Bucureşti,  o   N’aveţi talent, nu mai încercaţi.
            adunare  generală,  când  se  va  face  constituirea  legală
            a societăţii şi se vor vărsă primele fonduri.  Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.
                                    TIPARUL LUI W. KRAFFT ÎN SIBIIU.
   19   20   21   22   23   24