Page 24 - 1909-18
P. 24
420 LUCEAFĂRUL Nrul 18, 1909.
Scrierea d-lui G. Panu este insă mult mai bogată om excelent. Capitolul este şi cald, foarte cald, ceeace
decât s’ar părea după notiţele de mai sus. Ca să fiu se întâmplă rar în acest volum.
drept, trebue să vă semnalez şi alte materii vrednice Pag. 232—236: Poveşti şi poezii populare.
a fi cetite. In timpul nostru, pagini actuale, relative la tema
Pagina 66—73 V. Alexandri cetind „Dum „poporanismului", pe care nu a putut-o da de mal
brava roşie": Eminescu ar fi avut „aerul plictisit", d-1 D. Zamfirescu.
dar „iertă lui Alexandri lucrarea" de dragul fondului Pag. 255: Chestia evreiască şi V. Conta...
naţional care puneâ în lumină faptele strămoşilor. Etc. Etc.
Pag. 139—144: Creangă şi Eminescu, cei doi Ar fi păcat ca această carte să nu afle şi la Arde
amici uniţi „aproape inconştient" prin fondul lor de leni cetitorii ce şi-i merită prin multele informaţii ce
nizuinţi naţionale. dă, prin curajul cu care judecă personalităţile mar
Pag. 153—178 Alexandru Lambrior (filologul) cante ale literaturii noastre, prin câteva îndemnuri de
la Junimea. Pentru acest capitol trebue să-i mul gândire serioasă asupra unor probleme încă actuale.
ţumim d-lui Panu în mod special. Lambrior este un G. Bogdan-Duică.
C r o n i c ă .
f Dr. I. T. Mera. Unul dintre cei mai distinşi me Necesitatea unei astfel de societăţi eră de mult
dici români, iubit de toţi cei ce-1 cunoşteau, atât simţită. *
pentru înaltele lui calităţi sufleteşti, cât şi pentru sen Ştiri. Anunţăm cu deosebită bucurie pe cetitorii
timentele lui româneşti, medicul din Karlsbad dl Dr. noştri că, începând cu acest număr, d-nii Anghel şi
1. T. Mera a murit subit în Viena, la 24 August n., Şt. O. losif, apreciaţii poeţi, vor colabora regulat la
în vârstă de 48 ani. „Luceafărul"
Dr. 1. T. Mera a fost şi un apreciat scriitor, ale în şirul colaboratorilor noştri au mai intrat d-nii
cărui lucrări — poveşti şi basme, mai ales erau I. Paul, profesor în Iaşi, şi Nerva Hodoş, cunoscutul
cetite cu mult interes. Volumul său „Din lumea cercetător al trecutului nostru.
basmelor" (ed. „Minerva", Bucureşti) i-a câştigat ' * In numărul viitor vom publică o nouă povestire
un loc de cinste în literatura românească. de d-1 C. Sandu-Aldea, „Brigadierul Frunză".
A fost înmormântat la Şiria, în comuna sa natală. * „La Semaine litteraire" din Geneva publică, în
Dr. 1. T. Mera şi-a lăsat întreaga avere, aproape traducere franceză o nuvelă de d-1 Afihail Sadoveanu
100 000 de coroane, pentru scopuri culturale româneşti. „Istoria unei pălării". Traducerea aceasta, foarte rcu-.
* şită, e datorită d-lui Marcel Montandon, cunoscut
publicului românesc prin articolele sale, publicate în
Cartea de aur. Din preţioasa publicaţie a d-lui
T. V. Păcăţianu a apărut zilele trecute voi. V. care „Mercure de France", asupra literaturii române.
cuprinde actele ciclului parlamentar 1869—72. Acti
vitatea Românilor în această epocă e bogată în mo
mente frumoase şi pline de demnitate. Generaţiile Poşta Redacţiei.
de astăzi vor puteâ învăţă mult dela oamenii acelor — Manuscrisele nu se înapoiază. —
vremuri. Cu toţii trebue să fim recunoscători d-lui Al uni că. „O noapte furtunoasă" s’a pierdut in
Păcăţianu pentru osteneala ce şi-a dat de a adună la coşul hârtiei.
un loc aceste documente de mare valoare. Recoman M. B rai la. Schiţa trimisă se va publică. Când —
dăm cu căldură cetitorilor să-şi procure acest volum
din „Cartea de aur", care deşi are aproape 800 de nu vă putem spune.
pagini, costă numai 10 cor. Tr. I. „Pocăinţă" nu se poate publică. încercaţi
cu altele.
V. D. (Sibiiu). „Pe album" nu c mai reuşită decât
Înfiinţarea „Societăţii scriitorilor români**. O
parte din scriitorii români din Regatul României, în- celelalte poezii. Spre pildă:
trunindu-se zilele trecute în Bucureşti, sub prezidenţia „In zădar trec şi ani cu grăbire
poetului D. Anghel, au hotărît înfiinţarea unei societăţi Căci cine a gustat un minut iubire
de „ajutor mutual şi de apărare a intereselor lor pro In viaţă-i. Acel minut gustat
fesionale". Rămâne toată vieaţa-i neuitat."
La 2 Septemvrie v. va aveâ loc, în Bucureşti, o N’aveţi talent, nu mai încercaţi.
adunare generală, când se va face constituirea legală
a societăţii şi se vor vărsă primele fonduri. Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.
TIPARUL LUI W. KRAFFT ÎN SIBIIU.