Page 23 - 1909-19

Nrul 19, 1909. LUCEAFĂRUL 449
tetului central, s’au urmat toate în cadrele acestui O societate de colportagiu s’ar puteâ înfiinţa numai
program desfăşurat de noul preşedinte al Societăţii, în legătură cu un institut de editură şi cu un institut
ale cărui expuneri lămurite au făcut adâncă impresie tipografic. La toate aceste deocamdată nu ne putem
asupra auditoriului. gândi.
Hotăririle adunării generale n’au fost, insă, în de­ De altfel suntem curioşi cu ce propunere vor veni
plină conglăsuire cu programul desfăşurat de dl Mihu. secţiile ştiinţifice-literare. O aşteptăm cu adevărat
Admitem şi noi că alcătuirea unei trupe ambulante interes.
se poate lăsă în sarcina iniţiativei particulare, — dar
Societatea ar trebui să furnizeze elementele acestei Constituirea Societăţii scriitorilor români. In
trupe, acordând burse celor cari se simt chiemaţi să congresul convocat, pe ziua de 3 Septemvrie v., în
se dedice teatrului. înainte de toate avem nevoie amfiteatrul liceului Lazăr din Bucureşti, „Societatea
de actori dramatici şi Societatea până acum n’a scriitorilor români" s’a constituit în mod definitiv. O
acordat burse decât la doi actori de meserie (celelalte veche dorinţă a scriitorilor români s’a întrupat.
burse şi ajutoare s’au acordat pentru conservatoriile D-l Mihail Sadoveanu a fost proclamat preşedinte
de cant), iar pe viitor Societatea nu va mai acordă al Societăţii; d-l D. Anghel vicepreşedinte; Emil Gâr-
nici o bursă... De unde să-şi recruteze, dară, iniţiativa leanu secretar-bibliotecar; Cincinat Pavelescu şi Eu­
particulară elementele trupei ambulante pe care o va gen Lovinescu cenzori; Artur Stavri, Octavian Goga,
subvenţiona Societatea? Şt. O. Iosif, II. Chendi, Ion Minulescu şi Zaharie
De altminteri, adunarea generală a decurs în cadrele Bârsan membri în comitet.
obişnuitelor serbări: banchet, petrecere poporală con­ Membri activi ai societăţii au fost votaţi: I. Scurtu,
cert şi teatru. P. Cerna, Al. Cazaban, Radu Rosetti, Vasile Pop, N.
Sub conducerea d-nei Elena Hossu-Longin şi a N. Beldiceanu, Ludovic Dauş, I. Ionescu-Boteni, I.
d-şoarei Tiberia Barcianu, „Reuniunea femeilor ro­ Bârseanul, N. Dunăreanu, I. Dragoslav, Corneliu Mol-
mâne" din Hunedoara a aranjat o admirabilă ex­ dovan, V. Demetrius, A Hertz, C. Stere, I. Basara-
poziţie de lucruri de mână şi de ţesături, lucrate în bescu, C. Sandu-Aldea, D. Nanu, 1. Agârbiceanu,
atelierele din Orăştie ale Reuniunii. 1. Ciocârlan, 1, Adam, Al. Davilla, G. Tutoveanu, M.
Averea Societăţii cu finea anului de gestiune (30Iunie Codreanu, Sextil Puşcariu, C. Berariu, G. Silvan-Be-
1909) a fost de 451 798 cor. 29 f. La adunarea gene­ cescu, Haralamb G. Lecca, G. Orleanu, Caton Theo-
rală s’a mai încassat, dela membri noi, suma de peste dorian, Al. D. Florescu, Jean Bart, Al. S. Doinaru.
8000 cor. * G. Ibrăileanu, Artur Gorovei, d-nele Izabela Sado­
Societatea de colportagiu. S’a vorbit foarte mult veanu, Natalia Iosif, Elena Farago şi d-şoara Maria
de ea. Cineva a lansat idea, în „Drapelul" din Lugoj, Cunţan.
c’ar fi bine să se înfiinţeze, pentru a se răspândi După votarea statutelor, şedinţa s’a ridicat.
mai uşor ziarele, revistele şi cărţile. Pe urmă ţine-te Iniţiatorii au fost foarte arbitrari în alegerea mem­
discuţie. Vorbăria multă tot a avut un rezultat pozitiv. brilor. Regretăm mai ales că dintre puţinii scriitorii ar­
Secţiile ştiinţifice-literare ale „Asociaţiunii" au hotărît deleni a fost trecut cu vederea unul dintre cei mai
să se ocupe de ea şi să vină, în adunarea generală cu merituoşi, seninul şi simpaticul nuvelist Alexandru
o propunere concretă, cum s’ar puteâ înfiinţâ numita Ciura din Blaj. *
societate.
Noi credem că înfiinţarea unei societăţi de colpor­ Congresul studenţilor din Iaşi. Vechea capitală
tagiu e prematură. N’avem nici cetitori, nici ziare şi a Moldovei a văzut în zilele de 19 şi 20 Septemvrie,
cărţi suficiente ca să se poată susţineâ o asemenea adunaţi între zidurile ei, reprezentanţii tinerimii ro­
societate a cărei regie nu ar fi tocmai ieftină. După mâne universitare din toate ţările locuite de români:
părerea noastră ar fi mai bine, dacă „Asociaţiunea" România, Austria, Bucovina, Basarabia... Numai tine­
ar angaja o persoană, care ar avea să răspândească rimea nniversitarâ română din Ungaria nu şi-a putut
ziarele, revistele şi cărţile recomandate de secţiile ştiin­ trimite nici un reprezentant la acest congres cul­
ţifice-literare. Pe lângă colportagiu ar puteâ să înscrie tural al studsnţimii române.
membri, să înfiinţeze biblioteci la sate şi să ţină pre­ Oaspeţii străini au fost primiţi cu adevărată dra­
legeri poporale. Prin urmare trebue să fie o persoană goste românească. In gară aşteptă o mulţime entu­
cu oarecari pregătiri. In ce priveşte retribuţia acestei ziastă. Pe drumul laşi-Paşcani aşteptau, înşiruiţi în
persoane, „Asociaţiunea" ar puteâ fi scutită de chel- rânduri frumoase, ţărani veseli, îmbrăcaţi de sărbă­
tueli. Editurile ziarelor, revistelor şi cărţilor pe cari toare, în pitorescul port românesc.
le-ar răspândi, desigur s’ar învoi să plătească anual Congresul a decurs în cea mai perfectă ordine şi
o cotizaţie, din care i s’ar creâ o retribuţie regulată, înţelegere. S’au discutat o mulţime de chestiuni de
pe lângă care colportorul ar aveâ şi °/o din încassări. interes general, s’au rostit discursuri şi s’au ţinut con­
Amănuntele sunt multe şi nu e locul aici să le înşirăm. ferinţe instructive despre chestiuni culturale şi sociale
Noi credem deci că societatea de colportagiu deo­ privitoare la Românii de pretutindeni şi s’au adus
camdată nu se poate înfiinţâ; — se poate, însă, angaja hotăriri prin cari se proclamă solidaritatea culturală
o persoană care să cutreere satele şi oraşele, răspân­ a studenţimi române de pretutindeni.. ..
dind ziarele şi cărţile bune ce le avem. *