Page 24 - 1909-19
P. 24
444 LUCEAFĂRUL Nrul 19, 1909.
Un calumniator. D-l Ion Scurtu dela revista „Sămă- de teatru surprize mari. Atât „Teatrul Naţional", cât
nătorul" afirmă, a douaoară, că traducerile din BjOrnson, şi „Leon Popescu" anunţă o seamă de piese nuoi
apărute în această revistă, nu sunt reuşite. D-sa nu originale, datorite scriitorilor noştri mai apreciaţi.
dovedeşte, însă, nimic, ca toţi calumniatorii de me Stagiunea „Teatrului Naţional" se va deschide la
serie. Dacă D-sa ar întrebă pe d-l N. D. Ciotori, pe 26 Septemvrie v. cu „Apus de Soare" a d-lui Dela-
care îl laudă şi îl recunoaşte, i-ar spune că traduce vrancea, apoi vor urmă, în cursul stagiunii, urmă
rile noastre din Bjornson sunt bune, fiindcă D-sa le-a toarele piese noui originale: „Viforul", piesă istorică
cetit şi Ie-a comparat cu originalul. Că vor avea gre de B. Şt. Delavrancea; „Pământul", piesă în 4 acte
şeli e de înţeles. Am vrea să ştim câte dintre tradu de M. Polizu-Micşuneşti; „Filozoful", comedie întrTin
cerile româneşti sunt desăvârşite? act de Em. Gârleanu, şi „Noaptea învierii", dramă în
D-l Scurtu, cu o neruşinare revoltătoare ne înşiră 3 acte de D. Hertz.
printre „traducătorii de contrabandă" — ce termini de fi- Teatrul „Leon Popescu" anunţă piesele nuoi ori
nanţ — fiindcă am tradus pe Bjornson din limba germană. ginale: „Începem", apropos într’un act de I. L. Cara-
Cetitorii îşi aduc aminte cu ce ocazie ne-am hotărît gialc (cu care s’a deschis stagiunea); „Bestia", piesă
să facem cunoscute la noi operile lui Bjdrnson. Eră în 3 acte de George Diamandi, şi „Urmările", dramă
un moment, când toată lumea dorea să-l cunoască. în 3 acte de Emil Nicolau.
Noi am împlinit dorinţa cetitorilor cum am ştiut şi Alături de aceste piese originale, ambele teatre
cum am putut mai bine. Acum vine un obraznic şi anunţă un repertoriu bogat de piese traduse din lite
un nepriceput, ca d-l Scurtu, şi ne face „traducători ratura dramatică străină.
de contrabandă". Ce scopuri de contrabandă am putut *
urmări noi cu acele traduceri, d-le finanţ literar? * Ştiri. „Reuniunea română de muzică din Sibiiu"
Pentru orientarea publicului spunem că traducerile şi-a ţinut adunarea generală în 15 Sept. n. a. c. Din
noastre sunt făcute după cele mai bune ediţii ger raportul comitetului reiese că activitatea reuniunii în
mane apărute în Munchen la Albert Langen. cursul anului trecut a fost puţin mulţumitoare. Diri-
N’am tradus din original, fiindcă nu cunoaştem gentul reuniunii d-l A. Bena şi-a prezintat dimisia
limba norvegiană, dupăcum n’o cunoaşte nici d-l Scurtu, părăsind Sibiiul. In locul d-sale s’a ales d-I Liviu
care cu toate aceste are cutezanţa să spună că tradu Ternpea, de care se leagă mari nădejdi.
cerile d-lui Ciotori din original sunt bune. De unde * In Bucureşti a început să apară o nouă revistă
ştii, d-le Scurtu, cum e originalul? săptămânală „Traian Demetrescu", în mărime de 4
D-l Scurtu mai spune că „Luceafărul" — în cari pagini. Apare cu colaborarea „maestrului" Mace-
apar operile celor mai de seamă scriitori — e stins. donschi şi publică... tot ce i se va trimite.
Bineînţeles iarăşi nu dovedeşte nimic. A pune în cir * Au apărut Bătrânii d-lui Em. Gârleanu, la casa
culaţie astfel de afirmaţii, credem că e o necuviinţă Ia Socecu, în o ediţie nouă, întregită. Volumul e împo
adresa tuturor celor ce scriu în această revistă. Socie dobit cu o copertă de pictorul Al. Satmary, iar frun-
tatea scriitorilor ar trebui să ia măsuri faţă de toţi tarile şi sfârşiturile paginilor sunt reproduse din Bi
Scurţii, cari, prin calumniile lor, inficiiază atmosfera bliografia veche românească a d-lor I. Bianu şi N.
literară. Hodoş. In volum s’au adunat toate povestirile privi
*
toare ia vieaţa vechifor boieri moldoveni. Preţul vo
Ilustraţiile noastre. Cetitorii au putut observă că
revista noastră urmăreşte cu deosebit interes toate lumului: 3 lei.
* A apărut „Buletinul monumentelor istorice" din
tnanifestaţiunile artistice ale poporului nostru. în spe România Anul II. Nr. 2 cu articole şi ilustraţiuni des
cial ne interesăm de porturile româneşti, cari prezintă pre antichităţile dela Baia Sucevii. Fascicolul mai cu
o variaţie şi o frumseţă rară. în acest număr pu prinde un studiu despre frescurile dela Hurezi şi un
blicăm un costum de Oltean (România), care azi, durere, studiu despre cetăţile romane la Dunărea de jos. Ca
începe să fie părăsit. Bogăţia şi frumseţea acestui întotdeauna fascicolul e o preţioasă contribuţie la
port ar puteâ îndemnă pe cei chemaţi din România cunoaşterea monumentelor noastre istorice.
să-l studieze şi să-l salveze. * Slovacii au înfiinţat o societate pe acţii cu un
Ca să se poată compară cu porturile româneşti dela capital de 25.000 cor. pentru a da un mai mare avânt
noi, în acest număr mai reproducem câteva costume industriei lor de casă. Un esemplu vrednic de urmat
săseşti şi portul unei fete de Ciangău. şi din partea noastră.
Rugăm pe cetitorii noştri să se intereseze de ase * Cetim că piesa „Moise Păcurariu" de d-l Dio-
menea fotografii (mai ales vechi) de porturi şi să ni nisie Stoica a fost premiată de Societatea pentru
le trimită. Ele au cea mai mare însemnătate atât fond de teatru. Noi am stabilit (L. Nr. 18/1908) va
pentru arta cât şi pentru ştiinţa românească. loarea acestei piese şi am dovedit că e o încercare
*
nereuşită. Ne mirăm de domnii din comitetul central
Dela teatrele din Bucureşti. Bucureşti: vor aveâ că risipesc banii societăţii pe astfel de nimicuri. Aş
cu începerea lunii Octomvrie un nou teatru mare, teptăm să se publice darea de scamă pe baza căreia
„Leon Popescu", sub direcţia fostului director al s’a conferit premiul — şi pe urmă vom mai vorbi.
„Teatrului Naţional", d-l Alexandru Davila.
Concurenţa aceasta nobilă rezervă publicului iubitor Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.
TIPARUL LUI \V. KRAFFT ÎN SIBIIU.